tag:blogger.com,1999:blog-78311402060227008402023-10-30T17:59:20.099+02:00din gând în gândUnknownnoreply@blogger.comBlogger260125tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-39671792800688017192015-10-03T01:11:00.000+03:002015-10-03T01:11:36.465+03:00De ceva timp sunt departe de casaDe ceva timp sunt departe de casa si de mine. Vine toamna si in Frankfurt se sarbatoresc 25 de ani de la caderea Zidului Berlinului.Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-86468946242029221142014-10-16T23:09:00.003+03:002014-10-16T23:12:25.103+03:00Surpriza de ziua meaEra ianuarie 2007, pe aproape de Sf. Ion. M-am dus la intalnire cu iubirea mea de atunci, Gabi. Am petrecut toata ziua impreuna si seara trebuia sa ma intorc acasa.
Gabi era un baiat care ar fi putut parea timid, nu ii placea sa fie inconjurat de oameni. Eram impreuna de 7 ani deja si inca nu venise niciodata acasa la mine. Seara nu ma conducea acasa, ma intorceam singura si asta nu a fost niciodata o problema. Imi placea mult Gabi si nu vroiam sa il presez la chestii care nu ii placeau, pentru ca se supara repede si ii trecea greu. Cine s-ar fi gandit atunci ca, dupa inca 7 ani, vietile noastre vor arata atat de diferit?
In seara aia insa a avut chef de plimbare si a iesit cu mine pana la metrou. Ba mai mult, s-a urcat in metrou. Ma tot gandeam ca o sa plece cand ajungem la Aparatorii Patriei. Dar nu a plecat, a mers cu mine pana la bloc. Atunci mi-am propus sa nu fac mare caz de asta, ca sa nu se sperie, si poate chiar urca sa imi cunoasca familia. Si chiar asa a si fost. Eram in al 9lea cer, emotionata si speriata ca nu cumva ceva sa mearga prost si sa strice tot. Cand am intrat in casa, muzica la maxim, petrecere mare si toti au inceput sa strige la multi ani. Eu nu ma puteam gandi decat sa nu se sperie Gabi, ca odata vine si el la noi si atunci e ca la turci.
Si atunci am realizat ca el stia, ca totul era o petrecere surpriza pe care o organizasera surioarele mele pentru mine pe baza unui mail de funnies. Numai ele ar fi putut sa imi adune asa prietenii de la serviciu, de la scoala, din cartier, si sa il convinga pe Gabi. Oana imi facuse un tort superfrumos si bun, Diplomat - era preferatul meu atunci. Tot de la Oana imi amintesc ca am primit un set de ingrijire a parului pe care mi-l doream. Am primit multe cadouri atunci, a fost cea mai frumoasa petrecere de ziua mea! Eh, uite ca m-a luat pofta de povesti. Poate mai scriu zilele astea.
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-qHmRKWKfGFY/VEAl-oZ8xgI/AAAAAAAAB1M/lmfEqG7x9fA/s1600/396120_10151373301788147_226965778_n.jpg" imageanchor="1" ><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/-qHmRKWKfGFY/VEAl-oZ8xgI/AAAAAAAAB1M/lmfEqG7x9fA/s320/396120_10151373301788147_226965778_n.jpg" /></a>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-83082298432745614342014-10-16T22:50:00.000+03:002014-10-16T22:54:48.183+03:00Premiul Intai(din gama 'ma las de bloguri in limbi straine, ca in limba mea e mai bine')
In clasea a sasea am luat premiul intai prima data in viata mea. A fost mare chestie, ca ieseam mereu pe locul doi dupa Lacatus. Vroiam si eu sa vad cum e cu coronita. Si a fost frumos. Am avut o coronita mare, plina cu cele mai frumoase flori, pe care mi-a facut-o mama mult mai frumos decat coronitele scumpe de la piata. Eu eram convinsa atunci ca mama imi face coronita pentru ca ea stie mai frumos, nu ca poate nu si-ar permite coronitele scumpe de la piata.
Unchiul si matusa mea, care erau bogati, m-au dus la cumparaturi si mi-au cumparat fusta de blugi si o camasa alba frumoasa. Surioarele mele au luat si ele premii, si parintii nostri au venit cu noi la scoala, la festivitatea de premiere. Tata a stat putin, cred ca ii era ciudat, ca noi nu faceam prostii si el nu avea treaba la scoala in general.
Cand s-a terminat festivitatea, mama ne-a dus sa ne ia inghetata, era o vara torida si era ceva special sa ne ia inghetata. Ne-a dus la dozator si se lauda pe la cunostinte, toata lumea se uita la noi ca eram atatea fetite cu coronite. Si o prietena de-a mamei tot zicea ca am luat premiul intai si sa ne cumpere inghetata scumpa, nu din aia diluata de la dozator, ca e numai apa. Si eu ma simteam mandra, ca toata lumea recunostea reusita mea ca ceva demn de lauda. Nu m-am gandit nici un moment cu s-ar fi simtit mama mea. Saracii parintii nostri, ne-au dat tot ce au avut, nu si-au permis sa ne ia inghetata scumpa. Ii iubesc din toata inima, nu le merit dragostea, tot ce au sadit in anii de sacrificii pe care le-au facut pentru noi imi da putere in fiecare noua zi.
Tatal meu traieste acum in inima mea, sper ca stie cat de mult il iubesc!
Mama, vreau ca in anul care vine sa imi citesti blogul, sa inveti engleza si sa fii langa noi pe orice meridian ne-am lua zborul. Te iubesc!
Lumi
<a href="http://1.bp.blogspot.com/-w4q5fpDdJio/VEAiMQdZydI/AAAAAAAAB1A/8idCo_vZPO0/s1600/1009407_10152014095884097_1568024985_o.jpg" imageanchor="1" ><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-w4q5fpDdJio/VEAiMQdZydI/AAAAAAAAB1A/8idCo_vZPO0/s320/1009407_10152014095884097_1568024985_o.jpg" /></a>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-91268025405552248762013-10-11T17:52:00.001+03:002013-10-11T17:52:08.733+03:00Bubico<p dir="ltr">Bubico was a plastic puppy. It was white, had a collar, ears alert and a playful smile. I had lots of toys, but Bubico was not mine. It belonged to one of the kids on the familuy we were visiting that time. <br></p>
<p dir="ltr">Once it chose to be named Bubico and i enthusiastically wrote the name Bubico all over it in neat handwriting, Bubico was mine. I knew it, Bubico knew it and the kids living there as well.</p>
<p dir="ltr">I don't remember when Bubico left, just that he was a special part of my childhood. But then there were no glass office buildings, my family lived in this green place with a yard, which seemed to fill up with richly horned stags. And there was this one kid in whose yard there were snowdrops and no one could have any, except my sister Eliza.</p>
Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-7847694174829431022013-09-22T23:43:00.001+03:002013-09-22T23:43:21.051+03:00El gato no ladra<p dir="ltr">Listening Spanish radio, i feel like playing with words. Liebevoll, casualidad, ask her out, chewing gum, gato no ladra. Words rolling out in all languages. </p>
<p dir="ltr">It's all a lie of course, and i love getting diatracted by the colourful nuances of words rather than turning a sobre eye to the practicalities of life.<br><br></p>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="http://lh4.ggpht.com/-4AyNQGrNRv8/Uj9WW7KBFeI/AAAAAAAABzA/YY8vOobYmFU/s1600/IMG-1377239666-V.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"> <img border="0" src="http://lh4.ggpht.com/-4AyNQGrNRv8/Uj9WW7KBFeI/AAAAAAAABzA/YY8vOobYmFU/s640/IMG-1377239666-V.jpg"> </a> </div>Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-9968828965357765842013-03-08T11:47:00.001+02:002013-03-08T11:56:18.134+02:00InaripariM-am trezit azi cu ghearele inclestate. Mi-am tarait aripile pana la birou. Nu stiu daca sunt un inger sau o pasare.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://2.bp.blogspot.com/-H5WqRejeXbQ/UTmza49oWUI/AAAAAAAAByE/q8-fhi5jpBM/s1600/46005_111939835526337_100001309643672_76426_8236080_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="272" jsa="true" src="http://2.bp.blogspot.com/-H5WqRejeXbQ/UTmza49oWUI/AAAAAAAAByE/q8-fhi5jpBM/s400/46005_111939835526337_100001309643672_76426_8236080_n.jpg" width="400" /></a></div>
Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-88456988527992258832012-12-06T11:50:00.000+02:002012-12-06T11:52:15.161+02:00de Mos NicolaeAzi dimineata a nins feeric. S-a asternut, in sfarsit, ceva zapada. Avem si soare - perfect! <br />
<br />
E dimineata de Mos Nicolae. Mama m-a sunat sa-mi spuna La Multi Ani si sa-mi trimita dragostea ei. <br />
<br />
Anul asta nu am ghetele la usa. Daca tot imi e inima ca o cizma, a umplut'o Mosu' cu de toate. Cu dragoste pentru familia mea. Cu dor pentru Nicolaii care aduceau sabatoarea in casa pana acum cativa ani. Cu bucurie pentru drumetii care ne vin la anul. Cu calda multumire pentru minunile si taramurile ce am ajuns sa le vedem si omuletii care ne-au intins o mana cand am traversat vreun podet ingust. <br />
<br />
Cu speranta ca o sa vedem si alte taramuri, ca o sa ne minunam si de alti omuleti cu alte obiceiuri, ca o sa putem vorbi in limbi care mai de care mai fascinante; ca harta lumii o sa ramana un teren de joaca accesibil si ca nici un hotar nu o sa ne separe. <br />
<br />
Cu zile cu soare si ierni cu zapezi frumoase. Cu nopti clare si somn linistit.<br />
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
Buna dimineata de Mos Nicolae!</div>
<br />
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-Mn2cDG-CrOo/UMBqOIUh07I/AAAAAAAABxw/GIdxzEI7Hsk/s1600/09%2520Snowball%2520Fight%252027x40.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="226" nea="true" src="http://3.bp.blogspot.com/-Mn2cDG-CrOo/UMBqOIUh07I/AAAAAAAABxw/GIdxzEI7Hsk/s320/09%2520Snowball%2520Fight%252027x40.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /> </div>
<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
<br /></div>
<br />
<br />Unknownnoreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-52495775937592635252012-11-08T11:38:00.000+02:002012-11-08T11:39:53.872+02:00Zmeii nostri cei de toate zilele<div style="text-align: justify;">
Si daca lumea ar fi in pana de zmei?.. Si daca, fara vreun zmeu la indemana, Feti Frumosii lumii ar inventa zmei cu care sa lupte? Si daca zmeii inventati am fi tu si eu?..</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Am scapat de Baiazid, de Stalin si de Osama. Ne-au mai ramas, totusi, cativa zmei de prins, pentru care trebuie intai sa se faca o campanie de imagine corespunzatoare. Altfel, ce glorie ar avea Fetii Frumosi, sa anihileze niste zmei anonimi?</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
La avizierul baietilor buni sta capul lui Osama, si fiecare dintre noi vrea sa fie in clubul baietilor buni. Vrem sa aparam mediul, sa luptam cu bolile, cu saracia si cu moartea. Orice, numai sa fim si noi la avizier. In lupta cu bolile si cu moartea, insisi cei salvati de Fetii Frumosi sunt pusi la avizier si aratati cu degetul. Ei sunt cei care sufera si in acelasi timp personificarea raului. Ei apar in articole in presa, in campanii media prin care Fetii Frumoi se autofelicita pentru vitejiile lor in lupta cu bolile, cu saracia si cu moartea. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Pe cel aflat in suferinta Fat Frumosul il va ajuta, apoi va compensa treaba asta atarnandu-l la avizier ca personificare a zmeului dovedit in lupta. Si, tot gandind la treaba asta, se face ca Fat Frumos e, de fapt, cel mai rau dintre zmei. Istoria se scrie de catre invingatori. Si, cand zmeul invinge, nu se face el Fat Frumos? Si daca noul Fat Frumos ar avea nevoie de un cap nou la avizier pentru cocktailul de vineri seara, si s-ar uita in jur, si ar alege pe cel mai slab dintre noi sa personifice raul?.. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://4.bp.blogspot.com/-0D1AyL13xjQ/UJt8oVuHZXI/AAAAAAAABxg/KXy4Va2zcfE/s1600/timthumb.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="216" rea="true" src="http://4.bp.blogspot.com/-0D1AyL13xjQ/UJt8oVuHZXI/AAAAAAAABxg/KXy4Va2zcfE/s320/timthumb.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Stand stramb si judecand drept, ma intreb unde sunt Fetii Frumosi cei adevarati, care fac binele fara afisaj la avizier, care nu au bugete mari pentru actiuni de caritate si rapoarte anuale intru autoglorificare.</div>
Unknownnoreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-85240894729473418552012-02-03T12:12:00.000+02:002012-02-03T12:12:37.336+02:00Aventurile lui Heidi la FrankfurtSaga Berlin s-a incheiat cu fast pe 16 decembrie. A fost o noapte frumoasa, a venit si mama si am petrecut ca niste inalte fete regale in cel mai pur stil Harry Potter. Mi-a placut sa port roba si tichia (chiar daca unora le-a lasat semne), mi-a placut sa fiu chemata in fata, mi-a placut ce s-a spus despre mine.Mi-a placut sa dansez pana dimineata si sa nu-mi fac griji de nimic. Am dansat in cea mai dulce ignoranta, fara sa stiu ca bunica a plecat, fara sa gandesc ce urmeaza a doua zi sau peste o luna sau peste 5 ani.<br />
<br />
Acasa vremea era cam rece si fiecare iarna mai ia cu ea cate ceva. Pe casa batraneasca e pus acum lacatul, bunicul nu spune nimic, si Betty nu mai merge. Dar, Doamne ajuta, ne mai avem unii pe altii si mai ales pe mama. Ca orice familie care-si duce dorul, ne-am certat si ne-am impacat si ne-am impartasit sentimente puternice. Am avut Craciun, am avut Revelion. Surorile mele - frumoase si complicate precum anotimpurile. Mama - aceeasi caldura care transforma casa in camin. Am dat o fuga la Brasov, sa ma bucur de zapada si dans, si am infiintat o societate secreta, a carei carte de capatai s-a studiat si insusit temeinic. <br />
<br />
Cand Anul Nou picotea spre ziua, am schimbat povestile, m-am facut Heidi si am pornit hai hui spre Frankfurt. Anul trecut porneam spre Hogwarts, unde ma asteptau vrajitori din toate cele patru zari. Anul acesta am pornit spre un oras nou, fermecat in felul lui. De data asta am resimtit mai puternic plecarea de acasa. Imi lipseste Hogwarts-ul de la ESMT, dar ma bucur de oras si imi place sa descopar omuletii din povestea noua.Unknownnoreply@blogger.com23tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-80314941389948857302011-10-08T02:36:00.001+03:002011-10-08T02:55:06.622+03:00DoruriAm plecat de acasa sa-mi traiesc aventura vietii la <a href="http://www.esmt.org/">ESMT Berlin</a>. Am vazut locuri de necrezut, viata mea e toata in limbi straine, si traiesc inconjurata de omuleti din toate colturile lumii. Nu prea e timp sa realizez lucrurile incredibile care ma inconjoara. Mi se pare nedrept sa scriu despre cate un gand trist, cand ma inconjoara atatea bucurii.<br />
<br />
<br />
Dar mi se mai face dor de <a href="http://cutiamuzicala.blogspot.com/2009/03/filip-campion-la-table.html">Filip </a>si de fetele mele. Imi mai amintesc ce am patit acum un an jumate, de multe ori fara sa vreau imi amintesc, si filmuletul ruleaza iar si iar. Cum a fost, ce a zis, de ce a zis, ce am facut, de ce am facut asa, de ce n-am facut altfel, cum a fost posibil sa fie asa, cum de mi s-a intamplat mie asa ceva. Mi se pare nedrept sa scriu, mi se pare nedrept si sa mi se intample asta. Poate o trece. Sau poate n-o sa treaca si o sa mai albesc cate o noapte, oricum ceva s-a dus de rapa pentru toata lumea in noaptea aia.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-vKpRQ_LEbic/To-PeazlIoI/AAAAAAAABxU/Syhm02zClzc/s1600/ganditorul_de_la_hamangia5.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="http://4.bp.blogspot.com/-vKpRQ_LEbic/To-PeazlIoI/AAAAAAAABxU/Syhm02zClzc/s320/ganditorul_de_la_hamangia5.jpg" width="220" /></a></div>Unknownnoreply@blogger.com7tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-57376396003902324742011-05-05T02:18:00.001+03:002011-05-05T02:19:37.469+03:00ce ne roade si ce ne seacaMa seaca azi tara mica Romania. Mica nu ca populatie, nu ca intindere. Mica cu capul plecat, cu umerii umiliti si multe cacofonii. Ne plecam in fata altora si ne scuzam si in fata cuvintelor din propria limba. Ne cerem scuze tuturor, ne ferim, stanjeniti, din drumul celor mari. Azi ma roade ca noi mergem cu capul plecat si ceilalti, care se dau superiori, ne trateaza cu superioritate. Sa traiti si sa ne fie cu iertare!<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/-V6wlx8xxnMs/TcHd2DqsqBI/AAAAAAAABxQ/Vv9geMdy9Zs/s1600/image-2010-11-20-8053395-41-basescu-sarkozy-lisabona-6.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="310" j8="true" src="http://3.bp.blogspot.com/-V6wlx8xxnMs/TcHd2DqsqBI/AAAAAAAABxQ/Vv9geMdy9Zs/s400/image-2010-11-20-8053395-41-basescu-sarkozy-lisabona-6.jpg" width="400" /></a></div>Unknownnoreply@blogger.com10tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-11794891567005101192011-04-23T15:38:00.000+03:002011-04-23T15:38:32.300+03:00Ciudatenii berlinezeSpiritul meu de observatie nu atinge, de obicei, cote astronomice. Drept urmare, lucrurile pe care le observ sunt cele evident uimitoare. <br />
<br />
In Berlin primul lucru pe care l-am observat cu uimire au fost omuletii cu bere in mana. Un tanar statea rezemat de usa in metrou, cu o bere in mana. M-am gandit ca saracul, proaspat divortat, isi cauta alinarea in alcool. Apoi insa au urcat alti tineri cu bere in maini. Si apoi tinere cu bere in maini. Si chiar o tanara singura cu bere in mana. Sa bei singur in metrou mi se pare expresia pura a singuratatii si tristetii. Sa bei singur in metrou in timpul zilei e de'a dreptul jalnic. Dar aici se poarta.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/-CX7-CBCbhjs/TbLIIx9tvHI/AAAAAAAABxI/pFY-UZbohLA/s1600/u-bahn-berlin-201207.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" i8="true" src="http://2.bp.blogspot.com/-CX7-CBCbhjs/TbLIIx9tvHI/AAAAAAAABxI/pFY-UZbohLA/s320/u-bahn-berlin-201207.jpg" width="320" /></a></div><br />
Oamenii merg pe strada cu berea la vedere. In schimb, cand cumpara un buchet de flori, acela e ambalat in hartie mata, nu cumva sa se vada vreuna dintre flori. Deci cu berea goala nu e rusine, cu florile insa da. Nu am inteles treaba asta cu ambalatul florilor.<br />
<br />
Si, ca sa zic si despre cele bune, am realizat dupa o vreme, ca nu claxoneaza nimeni. E liniste. Nu latra cainii, arareori plange vreun copilut. Fata de lumea pe care o stiam eu, de pe strazi lipsesc hartiile si gropile.<br />
<br />
In plus, orice nouvenit se descurca pentru ca fiecare statie de autobuz/metrou/tramvai are afisate harti si orare precise. La metrou si la majoritatea statiilor de autobuz sunt afisaje electronice pe care poti vedea in orice moment in cat timp soseste urmatorul metrou/autobuz si in ce directie merge.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-wwSuZwVuQhk/TbLIOCUHehI/AAAAAAAABxM/8Y8dC7b0DfU/s1600/u-bahn-berlin-anzeiger-quelle-academic-ru-26667.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" i8="true" src="http://4.bp.blogspot.com/-wwSuZwVuQhk/TbLIOCUHehI/AAAAAAAABxM/8Y8dC7b0DfU/s320/u-bahn-berlin-anzeiger-quelle-academic-ru-26667.jpg" width="320" /></a></div><br />
In plus, de curand a venit si primvara-vara :)Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-32595661898919772412011-01-29T02:20:00.000+02:002011-01-29T02:20:29.619+02:00De ce se moare in RomaniaNu, nu este un post despre (ne)siguranta rutiera, desi ar putea foarte bine sa fie.<br />
<br />
Pe scurt, anul acesta il petrec in Berlin, ca m-am fericit cu bursa la MBA. Dar despre asta in alt post, aldata. <br />
<br />
Cum ziceam, aici in Berlin mi-am gasit si eu cazare precum studentul strans la punga, mai la periferie. E o zona linistita, ziua e frumos. La lasarea intunericului, desi luminata pe alocuri, zona e cam prea linistita pentru plimbari. S-a mai intamplat sa plec dimineata foarte devreme sau sa vin seara tarziu, si am o strangere de inima. Nu ma tem de vreun zmeu care sa sara din tufisuri, cat ma tem sa nu ma trezesc brusc inconjurata de o haita de caini. In Romania asa este. Tabara haitele cand trec masinile. Tabara cand te plimbi cu bicicleta. Tabara daca alergi dupa autobuz. Tabara daca te sperii de ei si dai sa fugi. Tabara daca iesi la plimbare cu chow-chow-ul in lesa. Tabara daca e prea devreme dimineata sau daca e liniste si s-a mai lasat si intunericul. Culmea! de cand am venit aici n'am zarit labuta de maidanez. <br />
<br />
Intr'o zi, pornind spre scoala, am vazut in capatul strazii un om care facea ceva, aplecat langa un caine. Mi'am zis: Aha, deci si la ei se hranesc maidanezii pe strada!!! Insa cand m-am mai apropiat am vazut ca respectivul catel era in lesa, iar omul se aplecase sa colecteze rezultatul plimbarii (ca aici nu se lasa la locul productiei).<br />
<br />
In concluzie, sa vina caldura ca o dau pe jogging.<br />
<br />
Acestea fiind zise, in seara asta stateam si eu ca omul pe net (netul aici e mult mai prost decat in Romania, ca sa se stie cum sta treaba privitor la curgerea laptelui si mierii). Si zic sa mai deschid mediafax sa vad ce o mai fi pe acasa. O mai ninge? O mai ploua?<br />
<br />
Nu zice daca ninge sau ploua. Zice ca haitele tabara si n'are cine sa se ocupe de asta. Zice ca se duce omul la munca si il mananca cainii de viu. Zice ca o viata inceteaza violent si n'are cine sa vada. <br />
<br />
As plange si as pedepsi. Sa plateasca! Sau si mai bine, vorba lui Istodor: SA MOARA! Dar ei nu vor plati si nici nu vor muri. Vom plati noi. Daca familia femeii da statul roman in judecata, nu ei vor plati, ci tot noi.<br />
<br />
A nu se intelege ca nu iubesc animalele. Am salvat si noi animalute si le'am dus la curte. Imi sunt foarte dragi si nu au, saracele, nici o vina, ca nu au stapani si ca traiesc abandonate pe strazi. Ca mor de foame in adaposturi sarace. Ca sunt calcate de masini. Ca sunt otravite. Ca sunt batute. Chiar e moartea o soarta mai rea decat aceste lucruri?<br />
<br />
Nici noi nu avem nici o vina. Ne platim taxele. Nu cerem mare lucru, doar sa putem merge la serviciu chiar daca e dimineata devreme si sa ne putem intoarce chiar daca e seara tarziu, sa ne putem trimite copiii la scoala, sa ne putem plimba cu bicicletele.<br />
<br />
O femeie a fost sacrificata pentru ca problema cainilor maidanezi sa se rezolve. Ca in negurile vremurilor, cand era seceta si mai sacrificau pe cate unul ca sa mai si ploua. Sa vedem daca pentru seceta Romaniei o viata sacrificata este suficient. Unknownnoreply@blogger.com8tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-259512196841474102011-01-27T03:35:00.002+02:002011-01-27T04:30:58.476+02:00Din viata mea la MBA (Fresh start)<a href="http://blog.esmt.org/mba/?p=919">It’s already almost three weeks since the MBA programme started and it feels like a rollercoaster.</a>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-86365660406975740012010-12-03T21:52:00.000+02:002010-12-03T21:52:38.557+02:00Doruri de Mos NicolaeTata a trimis in seara asta o femeie sa ne aduca o sacosa mare de cumparaturi si un brad. Cand am vazut bradul, inalt si nedesfacut, am fost uimita. Cand l'am desfacut si montat, bradul era mic si rar si vai de capul lui.<br />
<br />
M-am trezit cu gandul la Filip. Acum cinci ani pe vremea asta luni i'am fi sarbatorit pe Filip si pe Nicoleta Gabriela. Filip ar fi venit cu un brad mare si bogat din frigul de afara. Gabita s'ar fi mirat de el si l'ar fi tot intrebat pe "Nicsor" de unde si cum l'a luat si cum se pune globul asta sau celalalt. Si a doua zi dimineata am fi gasit fiecare cate ceva in incaltari, ca pentru Filip toti eram copii, inclusiv mama, si de Mos Nicolae, si de Craciun, si de 1 Iunie.<br />
<br />
Intre timp, Gabita s-a dus intr'o lume mai buna, si intr'o zi l'a strigat si pe "Nicsor", asa ca s'a dus si el. Si, din doi sarbatoriti intr'o zi, am ramas singuri in lumea asta rece si neagra. Ne inghesuim unii in altii ca puii aia sa ne incalzim si sa ne avem unii pe altii cati mai suntem. De Mos Nicolae nu mai sarbatorim pe nimeni, doar ne gandim la Filip si Gabita pe care i'am fi sarbatorit acum cinci ani, si la buna Eliza, care e cu ei intr-o lume mai buna speram, si tinem unii de altii cati ne mai avem.<br />
<br />
Brad am avut in fiecare an, Filip n'a permis sa fie nici un an prea greu sau prea intunecat, incat sa n-avem brad. O sa avem brad si anul asta, pentru ca Filip n'ar fi vrut sa fie nici un an prea greu sau prea intunecat, incat sa n'avem brad. Ce am putea sa punem in brad, sa straluceasca atat de tare, incat sa nu vedem cat de mult am saracit in numai cinci ani?..Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-25385794420496741082010-12-03T15:42:00.001+02:002010-12-03T15:42:13.384+02:00Scrisoarea unui copil<object height="385" width="480"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/TQmz6Rbpnu0?fs=1&hl=en_US"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/TQmz6Rbpnu0?fs=1&hl=en_US" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object>Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-80745425990377811462010-11-15T20:05:00.000+02:002010-11-15T20:05:12.334+02:00Se poate si fara ochelari<object height="385" width="480"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/LfeXxkbgCVE?fs=1&hl=en_US"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/LfeXxkbgCVE?fs=1&hl=en_US" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object>Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-7972451056421223232010-11-09T23:31:00.001+02:002010-11-09T23:35:14.309+02:00CubulAs putea sa-mi las mintea sa stea-n loc despre felul in care se intampla lucrurile in viata asta?<br />
<br />
Viata se traieste de mult timp si se documenteaza de destul timp. Se presupune ca stim lucruri despre viata, pacat ca aceasta documentare nu ne ajuta sa si simtim lucrurile despre viata. Se mai scufunda o Atlantida si mai uitam unele lucruri despre viata, dar le redescoperim apoi incetul cu incetul.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TNm9l3sdn9I/AAAAAAAABwY/TAkEWzsuTD4/s1600/atlantis2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="203" src="http://3.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TNm9l3sdn9I/AAAAAAAABwY/TAkEWzsuTD4/s320/atlantis2.jpg" width="320" /></a></div><br />
<br />
Si totusi nu scrie nici in abecedar, nici in Biblie, nici in alte carti de capatai, cum devine treaba asta, ca viata e o serie de incurcaturi din ce in ce mai incurcate. Porneste ca o ecuatie cu o necunoscuta, apoi se adauga un radical, o putere, un pi, inca o necunoscuta, si se face ditamai sistemul de ecuatii.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TNm-hwtT6lI/AAAAAAAABwc/HwnxxWHdguk/s1600/simpsons_math.gif" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="231" src="http://4.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TNm-hwtT6lI/AAAAAAAABwc/HwnxxWHdguk/s320/simpsons_math.gif" width="320" /></a></div><br />
<br />
Acum o vreme stiam sigur ca iubesc ceea ce imi place si ca, daca nu'mi place ceva, pot sa fac stanga'mprejur si gata, e totul iar bine.<br />
<br />
Dar, la radicalul de ordin n, descopar ca pot sa fug dar nu pot sa scap. Ca talpile si inima nu-s totdeauna in acelasi loc. Si cubul Rubik se invarteste si se ameteste si posibilitatile se inmultesc incredibil, si din ce in ce mai mult mi se pare ca sunt un personaj in filmul acela, Cubul.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TNm8rUEvlTI/AAAAAAAABwM/-Z9Fgyn_Bk0/s1600/rubiks_mirror_cube.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="291" src="http://1.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TNm8rUEvlTI/AAAAAAAABwM/-Z9Fgyn_Bk0/s320/rubiks_mirror_cube.jpg" width="320" /></a></div><br />
<br />
Si podeaua se mai ingusteaza putin, dar eu nu ma intristez. Imi pictez pe fata un ranjet de clown si abordez proba urmatoare cu o buna dispozitie de care numai un clown adevarat ar fi capabil. Se micsoreaza podeaua? Nici o problema! Dispar ferestrele prin care intra lumina? Perfect! Usa devine perete? N-am a ma plange!<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TNm8yEKApII/AAAAAAAABwQ/ynPu6NQ7q3Y/s1600/The_Cube_by_voogee.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="http://4.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TNm8yEKApII/AAAAAAAABwQ/ynPu6NQ7q3Y/s320/The_Cube_by_voogee.jpg" width="320" /></a></div><br />
<br />
Fara plan si fara harta feresc oricand se prabuseste ceva, pasesc dansant in dreapta sa evit vreun obstacol ascutit. Ce mai conteaza daca mai exista iesiri din cub? Aici este distractia, nu obosim niciodata, ba mai cerem si multumim printre hohote nestapanite de ras.<br />
<br />
Cine sa aiba timp sa documenteze Cubul? Suntem toti prea ocupati sa stam pe varfuri intr-un picior pe bucatica de podea care ne mai ramane.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TNm9SdFsLuI/AAAAAAAABwU/eqGvz2VyU4E/s1600/3109768614_b028a42c00.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="213" src="http://4.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TNm9SdFsLuI/AAAAAAAABwU/eqGvz2VyU4E/s320/3109768614_b028a42c00.jpg" width="320" /></a></div>Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-70247032744541875042010-10-04T19:56:00.001+03:002010-10-04T20:01:50.089+03:00Ceaiuri vrajiteAm luat zilele trecute ceaiuri de mai multe feluri, intre care si unul care se cheama Ceai pentru Somn Linistit.<br />
<br />
In seara asta am zis sa si incerc unul din ele. Am intrebat-o si pe mama. Dupa ce mi'a spus ca nu vrea ceai, s'a razgandit putin si mi'a spus cu entuziasmul pe care il iubesc la ea: <br />
<br />
<strong><span style="color: blue;">"Stii ce? Fa'mi o cana de ceai cu somn usor!"</span></strong><br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TKoFEH--zKI/AAAAAAAABwA/-wFA867F2NI/s1600/DSCF1174.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" px="true" src="http://3.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TKoFEH--zKI/AAAAAAAABwA/-wFA867F2NI/s320/DSCF1174.JPG" width="320" /></a></div><br />
Si acum savurez aroma replicii, si ma gandesc ca nu suna deloc neverosimil. Ca as putea sa'mi prepar, firesc si fara emotii, o cana de ceai cu fericire, sau o cana de ceai cu ploaie de vara, sau o cana de ceai cu indragostire. Primul pas e deja facut: cana de ceai cu somn usor din seara asta!<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TKoFzeAPVWI/AAAAAAAABwE/_gEfGxH8u1g/s1600/elanor2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="239" px="true" src="http://4.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TKoFzeAPVWI/AAAAAAAABwE/_gEfGxH8u1g/s320/elanor2.jpg" width="320" /></a></div>Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-26875042194737444452010-09-30T22:50:00.001+03:002010-09-30T23:01:57.000+03:00Am facut curat in taraSambata trecuta, intr-adevar, n'am scris pe blog. Noi, echipa 2883, am sacrificat somnul dulce de sambata dimineata si ne'am pornit sa facem curat in tara. <br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TKTXLwYveKI/AAAAAAAABvk/Ly1WNXCSD34/s1600/IMG_6194.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" px="true" src="http://3.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TKTXLwYveKI/AAAAAAAABvk/Ly1WNXCSD34/s320/IMG_6194.JPG" width="320" /></a></div>Am constatat cu bucurie ca lumea vrea sa fie curat in tara, si nu putini au fost cei care au pus osul la treaba. <br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TKTRu_aUz7I/AAAAAAAABvg/21FsRndrdG0/s1600/IMG_6198.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" px="true" src="http://4.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TKTRu_aUz7I/AAAAAAAABvg/21FsRndrdG0/s320/IMG_6198.JPG" width="320" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">Coada la munca gratis - e ceva ce merita vazut!</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">Cu toate ca la capitolul organizare e MULT loc de mai bine, spiritul voluntar palpita in romani. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">Am fost in Padurea Baneasa si am descoperit ca in unii romani nu palpita si cei sapte ani de acasa, din pacate. Am cules saci intregi plini cu lucruri pe care te'ai astepta sa le gasesti oriunde, numai in padure nu. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">Am vanat gunoaiele, ne'am razboit cu panzele de paianjen, ne'am zgariat si nici nu ne'am pierdut unii de ceilalti.</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">Printre gunoaie am observat si copaci frumosi cu coroana verde, luminisuri infrunzite si ciuperci bine crescute. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TKTpepx7znI/AAAAAAAABv4/nJE3IAgdEYc/s1600/IMG_6205.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" px="true" src="http://4.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TKTpepx7znI/AAAAAAAABv4/nJE3IAgdEYc/s320/IMG_6205.JPG" width="320" /></a></div><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TKTpq52IplI/AAAAAAAABv8/HVDUFWqsFpY/s1600/IMG_6228.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" px="true" src="http://3.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TKTpq52IplI/AAAAAAAABv8/HVDUFWqsFpY/s320/IMG_6228.JPG" width="240" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">Ce mai, in asa locatie tot sa faci voluntariat!</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TKTZ9IEDWFI/AAAAAAAABvs/1IeqtTHzLnE/s1600/IMG_6213.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" px="true" src="http://1.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TKTZ9IEDWFI/AAAAAAAABvs/1IeqtTHzLnE/s320/IMG_6213.JPG" width="240" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">Cifrele preliminare spun ca s-au strans cel putin 187 000 de saci de gunoaie (din toata tara, nu din Padurea Baneasa). Era ceva mizerie! Important e sa pastram ceea ce s-a facut - pana la urma nu e atat de greu sa pui o hartie la cos, sau sa strangi gunoaiele pe care tu le-ai facut. </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">Daca mergi in padure si chiar simti nevoia sa lasi ceva in urma, lasa un copac!</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TKTY-53UQpI/AAAAAAAABvo/GqTGMmGdKBw/s1600/IMG_6209.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" px="true" src="http://1.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TKTY-53UQpI/AAAAAAAABvo/GqTGMmGdKBw/s320/IMG_6209.JPG" width="240" /></a></div>Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-14181288897414456842010-08-22T14:16:00.001+03:002010-08-22T14:16:49.551+03:00Surpriza pentru cutiamuzicalaAm fost o saptamana si eu pana acilea sa dorm ca eram usor nedormita. Si, la intoarcere, mare cadou mare ce ma astepta in cutiamuzicala. L'am deschis cu grija, sa nu-i stric ambalajul.<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/THEE4RwDaaI/AAAAAAAABuY/3nvfCw6zREo/s1600/present-420x0.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" ox="true" src="http://4.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/THEE4RwDaaI/AAAAAAAABuY/3nvfCw6zREo/s320/present-420x0.jpg" /></a></div>Ian poftim ce'mi spune <a href="http://muchtotell.wordpress.com/2010/08/17/premiuuuuuuuuuuu/">Durasel</a>:<br />
<br />
"Hei, e febra premiilor, asa ca iti dau un premiu - ala cu "I love your blog", ca imi place cum scrii. Esti foarte profunda, poate te apuci sa scrii o nuvela. Serios! <br />
<br />
<br />
Huggy, Durasel" <br />
<br />
Preiau din discursul de premiere: <br />
<br />
<a href="http://muchtotell.wordpress.com/2010/08/17/premiuuuuuuuuuuu/">"O mai citesc pe Costina, cu al sau blogulet Din Gand in Gand. Costina este o fata sensibila, imi place ca cineva mai are inclinatia catre suflet si gandire. Costinuto, tu ziceai de “Mananca, roaga-te, iubeste”, ca ti-a placut mult cartea, si ai avut fler, ca uite, deja s-a facut si un film cu Julia Roberts si Javier Bardem. De abia astept sa il vad! Te chiero, bre!"</a> <br />
<br />
Multumesc din inima juriului, nu fara incantarea aferenta si rosirea obrajilor si fluturatul modest, dar gales, din gene :) <br />
<br />
Este primul premiu si cel mai public cadou pe care l-a primit cutiamuzicala. A mai primit aprecieri si incurajari si chiar o cutie muzicala adevarata, de la <a href="http://ecoul.blogspot.com/">ecou</a>, sa nu ramana vreodata in pana de acorduri. <br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><img border="0" height="200" ox="true" src="http://3.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/THEGkPPXvXI/AAAAAAAABug/kuw0qKUdtTY/s200/cutiamuzicala.jpg" width="200" /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">Va multumesc, imi creste inima...adica cutia :) de incantare. Maestro, muzica!</div> <br />
<br />
<br />
<br />
<br />
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-18713370209325683532010-08-09T22:44:00.003+03:002010-08-10T20:47:00.228+03:00Despre sineCand se face dimineata, sunt toata curaj. <br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TGBbHqLNErI/AAAAAAAABuA/P1ZD5rC0SCM/s1600/foto1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" bx="true" src="http://2.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TGBbHqLNErI/AAAAAAAABuA/P1ZD5rC0SCM/s320/foto1.jpg" /></a></div><br />
<br />
As avea curaj sa dorm pe rupte, am curaj si sa ma trezesc sa merg la birou. Am curaj sa'mi pun haine colorate si sa visez cai verzi pe pereti. Eu, cea mai Pasari-Lati-Lungila, ating orice imi pun in minte, nimic nu e prea greu sau prea departe pentru mine.<br />
<br />
Numai noaptea, ca eroii din filme, care dau cele mai grele lupte cu sinele lor, dau si eu cele mai jalnice si mai patetice batalii. As face orice, numai sa nu raman intre 4 ochi cu sinele meu. Interpun intre mine si sinele meu lumina din camera si lumina de pe hol, ventilatorul, telefonul si mai ales laptopul cu toate minunatiile protectoare care pot izvori din el.<br />
<br />
Trag bine draperiile de la geam si inchid bine toate usile, ca nu cumva sinele meu sa dea cu ochii de mine, sau eu de el. Ma feresc cat pot, caci pana acum sinele a repurtat nenumarate victorii, eu fiind o biata umbra a sinelui meu. <br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TGBaluLsj9I/AAAAAAAABt4/4i4FY98sYg8/s1600/chess.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" bx="true" height="240" src="http://1.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TGBaluLsj9I/AAAAAAAABt4/4i4FY98sYg8/s320/chess.jpg" width="320" /></a></div><br />
Sinele meu a vazut niste lucruri, a auzit niste lucruri, si vrea sa vorbim despre ele. Dar mie nu-mi place cum ii lucesc ochii, si mi'e cam frica sa vorbim despre lucrurile pe care sinele meu le'a vazut si le'a auzit. Eu n'am vazut nimic si gata!<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TGBZheCTjjI/AAAAAAAABto/csvm240df9Q/s1600/1440dsc04203_abbey_peeking_1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" bx="true" src="http://3.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TGBZheCTjjI/AAAAAAAABto/csvm240df9Q/s320/1440dsc04203_abbey_peeking_1.jpg" /></a></div><br />
<br />
Sinele meu nu intelege ca noaptea se doarme si ziua se merge la birou, si toate astea in haine frumos colorate, printre care nu e loc si pentru lucrurile pe care el le-a vazut si auzit.<br />
<br />
Eu zic sa lasam deoparte lucrurile vazute si auzite, sa uitam ca le-am vazut sau auzit vreodata, si daca ne ies vreodata in cale, sa traversam usor pe partea cealalta facandu-ne ca nu le'am observat.<br />
<br />
Draperiile sunt bine trase si usile inchise si luminile aprinse, si sinele meu nu poate da ochii cu mine. Dar indata ce inchid ochii, de sub pleoape ma priveste drept in fata sinele meu, cu ochii aia care lucesc intr-un fel, si asta ma sperie foarte tare. Daca reusesc sa adorm, sinele meu imi da de gandit si de visat in moduri felurite despre lucrurile pe care vrea sa le vorbim. <br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TGBZn8dck9I/AAAAAAAABtw/PIDqSHzI8wE/s1600/Mirror.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" bx="true" height="320" src="http://2.bp.blogspot.com/_v-VHhjeAF-k/TGBZn8dck9I/AAAAAAAABtw/PIDqSHzI8wE/s320/Mirror.jpg" width="310" /></a></div><br />
<br />
De-aia ar fi mai bine daca n'ar mai trebui sa dorm si sa dau iar nas in nas cu sinele meu cu ochi lucitori. Sinele meu spune ca nu trebuie sa fugi de probleme; dar eu zic ca nici langa ele nu poti sa traiesti.Unknownnoreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-92212910079623619132010-08-03T13:41:00.001+03:002010-08-03T13:41:28.968+03:00Oameni care se joaca<div class=Section1> <p class=MsoNormal><span lang=EN-US>Nu este vorba de vreun film cu Peter Pan, este chiar o specie de oameni, oameni mari care se joaca. I’am descoperit ieri din pura intamplare. Sunt foarte greu de observat, pentru ca arata si se comporta exact ca oamenii mari obisnuiti. <o:p></o:p></span></p> <p class=MsoNormal><span lang=EN-US><o:p> </o:p></span></p> <p class=MsoNormal><span lang=EN-US>Cum bine stim, oamenii mari obisnuiti se trezesc cu greu dimineata, pornesc morocanosi spre birou sa faca munci care nu le aduc vreo placere. Oamenii mari asteapta cu nerabdare finalul programului ca sa plece spre casa, unde fac alte lucruri pentru ca “asa trebuie”. Oamenii mari gasesc placere in mancat sau, in orice caz, statul sictirit la mese. Oamenii mari se duc la sala pentru ca “asa trebuie”, si in general fac tot felul de lucruri care “trebuie” facute.<o:p></o:p></span></p> <p class=MsoNormal><span lang=EN-US><o:p> </o:p></span></p> <p class=MsoNormal><span lang=EN-US>Ieri am gasit niste oameni mari care se jucau. Se pitisera intr-un frunzis si jucau prinselea cu hartiute, alune si cuvinte. Cuvintele se agatau unele de altele si zburau din mana-n mana, pana se faceau adevarate poezii. Desi specie timida, oamenii mari care se jucau m-au primit si pe mine la joaca, si toata seara am facut avioane din cuvinte care de care mai colorate, unele mai calde si altele mai racoroase. Cu avioanele din cuvinte creponate am survolat campii aurii fara margini si am pufait amintiri care au fost sau ar fi putut sa fie, pana aproape am uitat sa ne intoarcem. <o:p></o:p></span></p> <p class=MsoNormal><span lang=EN-US><o:p> </o:p></span></p> <p class=MsoNormal><span lang=EN-US>Mi-am reamintit de ce vroaiam sa mai stau afara “inca putin” copil fiind. Oamenii care se joaca s-au scuturat bine de frunzis, sa nu-i banuiasca nimeni, si au inceput sa se comporte ca oamenii mari obisnuiti. Ei muncesc acum in cladiri cu oameni mari obisnuiti, facand “ceea ce trebuie”. Pentru ca nimic nu-i tradeaza, nu poti sti cine sunt. Ar putea fi oricine; ar putea fi chiar colegul tau de birou, care roade la exceluri de azi dimineata.<o:p></o:p></span></p> <p class=MsoNormal><span lang=EN-US><o:p> </o:p></span></p> <p class=MsoNormal><span lang=EN-US><o:p> </o:p></span></p> </div> Unknownnoreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-21232920521990264512010-08-01T19:59:00.002+03:002010-08-01T20:18:31.141+03:00Vis de vara<object width="640" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/8pC0yqIVyS8&hl=en_US&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/8pC0yqIVyS8&hl=en_US&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="400" height="266"></embed></object>Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7831140206022700840.post-80893561033697440232010-07-30T10:38:00.001+03:002010-07-30T10:38:48.704+03:00Povestiri din Damasc<div class=Section1> <p class=MsoNormal><o:p> </o:p></p> <p class=MsoNormal><span lang=EN-US>Stradutele erau pline de lume, parca ora tarzie nu facea decat sa ii atraga si mai mult. In lejeritatea noptii de vara, cladirile aveau o luminozitate orientala. Oamenii curgeau grupuri de prieteni, cupluri de indragostiti, intr-o atmosfera relaxata, care nu avea nici o legatura cu agitatia incordata a zilei. <o:p></o:p></span></p> <p class=MsoNormal><span lang=EN-US><o:p> </o:p></span></p> <p class=MsoNormal><span lang=EN-US>Parea ca nimic nu poate atinge Damascul in seara aceea, tot ce se intampla facea parte din destinul Damascului, nimic nu era intamplator, nimic nu era tragic. <o:p></o:p></span></p> <p class=MsoNormal><span lang=EN-US><o:p> </o:p></span></p> <p class=MsoNormal><span lang=EN-US>Erau firesti terasele cochete, erau firesti flasnetarii de la colt, erau firesti figurile nomade, pompierii cu toporisti rosii, doamnele in port de sarbatoare, motociclistii zgomotosi si biciclistii care se strecurau fara zgomot. Erau firesti cladirile noi si cladirile abandonate, care cascau ferestre intunecate peste terasele la care oamenii ascultau lautari sau mariachi.<o:p></o:p></span></p> <p class=MsoNormal><span lang=EN-US><o:p> </o:p></span></p> <p class=MsoNormal><span lang=EN-US>Nimeni nu avea vreo treaba acolo, si totusi toata lumea acolo mergea. Acolo se puteau respira arome de mosc, si se puteau pierde identitati. Acolo oricine putea fi altcineva, neconditionat de condici, avans si lichidare. Te-ai fi putut pierde acolo, uitand ca exista timp, ai fi uitat sa imbatranesti, ascultand mariachi la o terasa cu flori, intre atatia oameni atat de firesc diferiti, care vor fi uitat sa imbatraneasca pe stradutele Damascului.<o:p></o:p></span></p> </div> Unknownnoreply@blogger.com0