Saga Berlin s-a incheiat cu fast pe 16 decembrie. A fost o noapte frumoasa, a venit si mama si am petrecut ca niste inalte fete regale in cel mai pur stil Harry Potter. Mi-a placut sa port roba si tichia (chiar daca unora le-a lasat semne), mi-a placut sa fiu chemata in fata, mi-a placut ce s-a spus despre mine.Mi-a placut sa dansez pana dimineata si sa nu-mi fac griji de nimic. Am dansat in cea mai dulce ignoranta, fara sa stiu ca bunica a plecat, fara sa gandesc ce urmeaza a doua zi sau peste o luna sau peste 5 ani.
Acasa vremea era cam rece si fiecare iarna mai ia cu ea cate ceva. Pe casa batraneasca e pus acum lacatul, bunicul nu spune nimic, si Betty nu mai merge. Dar, Doamne ajuta, ne mai avem unii pe altii si mai ales pe mama. Ca orice familie care-si duce dorul, ne-am certat si ne-am impacat si ne-am impartasit sentimente puternice. Am avut Craciun, am avut Revelion. Surorile mele - frumoase si complicate precum anotimpurile. Mama - aceeasi caldura care transforma casa in camin. Am dat o fuga la Brasov, sa ma bucur de zapada si dans, si am infiintat o societate secreta, a carei carte de capatai s-a studiat si insusit temeinic.
Cand Anul Nou picotea spre ziua, am schimbat povestile, m-am facut Heidi si am pornit hai hui spre Frankfurt. Anul trecut porneam spre Hogwarts, unde ma asteptau vrajitori din toate cele patru zari. Anul acesta am pornit spre un oras nou, fermecat in felul lui. De data asta am resimtit mai puternic plecarea de acasa. Imi lipseste Hogwarts-ul de la ESMT, dar ma bucur de oras si imi place sa descopar omuletii din povestea noua.
vineri, 3 februarie 2012
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
