Mica trilogie - taramul fermecat (I)

Am cateva povesti sa va spun. Vreau sa va povestesc despre doua carti, despre o calatorie in trecut si despre un taram fermecat in care ma regasesc uneori - o mica trilogie am putea-o numi.

Astazi am sa va spun povestea taramului fermecat.

Din una dintre carti am retinut analiza expresiei englezesti "I've been there", pe care oamenii si-o adreseaza cand sunt tristi sau li se intampla ceva, ca si cum tristetea este un loc in care fiecare ajunge cateodata. In povestea taramului fermecat, lucrurile au decurs in ordine inversa. Adica intai a fost locul, si din el au decurs vrajile si toate cele fermecate.

Mi-era dor sa ma urc in tren, sa vad gara si sa am senzatia distincta de plecare. Mi-era dor de zapada, de o bataie cu bulgari, mi-era dor sa'mi ridic ochii din asfaltul metropolitan, sa respir si sa'mi amintesc de mine.



M-am urcat in tren si timpul a inceput sa curga in alt ritm, mai linistit, ca al respiratiei cuiva care doarme.

Am ajuns; ningea cu fulgi imensi, si zapada se asternuse; si, inevitabil, razboiul a inceput. Prima batalie am castigat-o eu; cat va dura razboiul insa.. nu se stie; probabil cat timp iernile vor avea zapada :)

Deja balurile se pornisera; pe taramul despre care va povestesc, se fac si baluri pentru oameni si baluri pentru ingeri. Ne-am pus, deci, haine de sarbatoare, si am mers la un bal de ingeri. Si nu degeaba ii spun asa, caci ne-au crescut aripi la inimi, la portofele si la calcaie, si am dansat pana dimineata in sala decorata dupa ultima moda Hogwarts. Tineri si varstnici am cantat colinde'n gura mare, am intins hore si am ciocnit pahare de vin rosu.



A doua zi, ceata de viteji, am pornit sa cutreieram tara bogata, cu castele de poveste si cu privelisti care taie rasuflarea.






Am trecut prin iarmaroace si, dupa ce-am infruntat bine gerul, ne-am incalzit cu o cana de vin fiert si bucate demne de povestea in care ne aflam.

Si, ca sa incheiem glorios si cea de-a doua zi, am mers la un bal in Padurea Nebuna. Am dat batalii cu spiritele rele ale locului, dar pana dimineata le-am biruit.

Si asa a inceput ziua a treia. Vegheati de Garfield, vitejii s-au odihnit, au ospatat, au depanat istoriile bataliilor glorioase si au facut aliante pentru viitoare aventuri de poveste. Ca orice basm, si povestea noastra dureaza tot trei zile. Daca n-as sti unde e taramul fermecat, as crede ca era Narnia. Si poate chiar era..

3 ani

unde nu'i durere, nici intristare, nici suspin

Înşiră-te, mărgărite,
Pe lungi fire aurite,
Ca o horă luminoasă,
Ca povestea mea duioasă:
Fost-a fost în lume-odată
Mândruliţă, dulce fată,
Şi la chip fermecătoare
De puteai căta la soare,
Iar la ochişorii săi
Şi la faţă-i nu putei!
Florile îi ziceau floare,
Stelele, stea lucitoare,
Încât vecinic flori şi stele
Se certau noaptea-ntre ele!



Alei, mândre surioare!
Puteaţi voi a-mi spune oare
Ce-i mai bun în astă viaţă
Ca iubirea cu dulceaţă?
Ce-i mai sfânt şi mai alin
Ca mama cu prunc la sân?



Alei! mândre surioare!
Nici că se afla sub soare
Fericire mai deplină,
Viaţă dulce mai senină!



Dar în lume ades trece
Vânt de moarte, fior rece,
Şi pe loc se vestejeşte
Tot ce-n lume ne zâmbeşte!
Seninul se schimbă-n nori,
Viaţa-n noapte fără zori,
Veselia-n aspre chinuri
Şi cântările-n suspinuri!




Câte stele sunt pe cer,
Până-n ziuă toate pier,
Numai două-s stătătoare
Pân la răsărit de soare,
Şi îngână dorul meu...
Coborî-le-ar Dumnezeu!








Stelişoare, blânde stele,
Ochişori inimii mele!
Pe pământ voi v-aţi închis
Şi în ceruri v-aţi deschis
Să priviţi la dorul meu...
Coborî-v-ar Dumnezeu!






/>

Catre cea pe care nu am pierdut-o

Nu cred ca as putea sa fac suficient scandal pentru ca tu sa nu te duci sa'ti faci pana la acelasi service la care ai fost cu o zi inainte sa'ti arda masina. Daca ar trebui sa zbier trei zile, as face'o, si linistea pe care ai pierdut'o in seara asta sper sa te faca mai precauta si sa te apere. Nu vreau sa fie liniste, vreau sa fii bine.

Nu mai merge niciodata la service-ul ala. Nici pentru o pana. Nici pentru pedichiura. Nici pentru tigari. Pentru nimic.

In service-ul ala intra oameni in fiecare zi. Nu stii ce li se intampla. Ei nu stiu ce ti s-a intamplat tie, si se duc acolo sa'si repare masinile. Este service-ul de pe Strada Iriceanu, de langa benzinaria MOL; acolo nu ar trebui sa mai mearga nimeni, dar procesele, dovezile la noi..foarte greu. Ar trebui sa fie in fata service-ului un mare banner pe care sa scrie ca dintr'o reparatie de rutina au distrus o masina si numai norocul si Dumnezeu au facut sa nu te distruga si pe tine.

Te rog sa nu mergi niciodata acolo. Pentru nimic. Daca e nevoie, am sa mai tip.

Te iubesc si ma bucur ca n-ai patit nimic atunci; si nu vreau sa risti.

Idealismul traieste in salbaticie

Cand l-am vazut pe leu alergand spre el, mi-am zis ca o fi ora mesei. Foarte foarte frumos.. Acest filmulet mi-a atins fibra idealista. Frumos acolo in salbaticie!

De Sf. Andrei..

Creato,

azi trebuia sa petrecem. Vad casa, vad pregatirile, vad oamenii .. si cuvintele imi ingheata in varful degetelor si nu le pot scrie.

Creato, pentru mine esti acasa la tine, si eu ca de obicei am alte prioritati. Dar stiu ca azi trebuia sa petrecem. Ce seaca zi, irosita cu nimicuri..

Creato, azi mi'as dori macar sa te pot suna si sa povestim de ziua ta si sa iti urez La multi ani!

Mi'e dor de tine si lumea e pe dos de trei ani incoace..

ce faci duminica?

Pe maghiarii romani ii tine un junghi de Ziua Nationala.

Basescu iese in presa si si zice ca ne ducem de rapa. El cat a umblat prin mari si tari n-a avut timp sa invete un pic de economie. Poate nu stie ca in vremurile astea, el e un mic profet. Si criza se adanceste cu cat panica e mai mare.

Tariceanu zice ca si'a retras banii din depozite. Si el e un mic profet. Si BNR a iesit de trei ori in presa dupa aceea ca sa contracareze profetiile lui stupido-malefice.

PSD promite pensii mai mari. Nu ne spune si de unde vor veni ele. Oare va fi faimoasa impozitare cu 40% a veniturilor?

Nu poti sa alegi candidati de calitate, dar poti sa alegi ceea ce TU consideri a fi raul cel mai mic.

Protestul prin absenteism e ca protestul in fata mainii gata sa apese pe tragaci. Daca te abandonezi lor, le faci treaba mai usoara, in nici un caz protestul tau nu va conta.

Poate chiar exista ceva mai rau decat oamenii rai, anume indiferenta oamenilor buni!

Cat face a 4a putere in stat

Dupa actiunea de la Ziua Mondiala a Comemorarii Victimelor Traficului Rutier am fost contactata de un reprezentant al ProTV.

Am aflat ca emisiunea de duminica asta, Romania, te iubesc! va aborda si tema realitatilor care tin de accidentele rutiere. Emisiunea urma sa inceapa cu imagini ale persoanelor care au pierdut fiinte dragi in accidente. Asa ca ne-am intalnit la Dorobanti, locul accidentului din 2005, care le-a luat pe sora mea, Eliza, si pe fetita ei, Gabriela. Cu pozele lor in brate, m-am filmat muta, dar increzatoare ca emisiunea va compensa tacerea mea si a celorlalti care s-au filmat la fel.

M-a incurajat faptul ca, in sfarsit, a 4a putere in stat se preocupa si de ceea ce se intampla dupa accidente, si nu doar de senzationalul stirilor de moment. In cei trei ani in care ne-am luptat ca justitia sa isi faca datoria am cautat si sprijinul mass media, si majoritatea usilor au ramas inchise.

Acum, in sfarsit, urma sa se discute ce se intampla in urma accidentelor, pe un post si la o ora de maxima audienta. Ma asteptam sa se discute in primul rand despre eficienta actului de justitie. Cum se face dreptate celor schiloditi, celor disparuti si familiilor acestora?

Azi, la ora 18, ciucure pe canapea, eu si familia am putut sa vedem cum, in emisiunea Romania, te iubesc!, dupa difuzarea imaginilor de care va povesteam la inceput, s-au prezentat dramele conducatorilor auto criminali; cum ei nu pot sa doarma noaptea despre ceea ce au facut, cum nu-si explica ce s-a intamplat. Am putut sa vad cum un reporter il intreba pe vaduv daca doreste sa il ierte pe cel care i-a ucis sotia si pe mama fiului sau. Omul a raspuns, civilizat, ca nu. Eu probabil n-as fi reusit sa raspund atat de civilizat la o astfel de intrebare.

Nici o vorba despre eficienta actului de justitie, despre cei care traisc sub povara greselilor altora. Care au platit cu ce au mai drag inconstienta celor care "nu inteleg cum s-a putut intampla".

Destul de abrupt, emisiunea a continuat cu alt subiect. Dupa ce a semnalat ca in fiecare an dispare din Romania, prin accidente rutiere, echivalentul in vieti omenesti al unei localitati, atat poate face a 4a putere in stat pe acest subiect.



Acum vreo doua luni, la fel am sperat cand s-a abordat la PrimaTV aceeasi tema, avand ca invitati politicieni de marca. Intre acestia, mi-l amintesc in mod deosebit pe Crin Antonescu, poate pentru ca de la el as fi avut anumite asteptari. Dar Crin Antonescu a simtit ca nu poate face mai mult decat sa flirteze cu moderatoarea.

Aceeasi dezamagire ma incearca si acum, acelasi gust amar. Nu neg importanta senzationalului si a ratei de audienta in media. Dar sunteti a 4a putere in stat. Doar atat puteti gandi si face, si numai la acest nivel? Sunt foarte trista si simt ca, intre atatea puteri in stat, suntem tot singuri..

The Truth About You

It is hard to write just about the book The Truth About You (without including the personal stories and conclusions you come across when going throught it), just as it is hard to call it a book. It is more like a workbook for the self. Starting from a twenty minutes film, the book continues to the choice of one’s path in life.

We all strive to get by in life, doing the shoulds that we should, even if sometimes this implies sacrificing what we like, what drives and inspires us, in favour of more immediate and practical results.

There are three truths to be regarded as the building blocks of one’s success in life. Although they may sound intriguing at first, I came to readily understand the reasoning behind them. I shall leave you the pleasure to discover and debate them.



Most of the (work)book is structured around five ideas presented as “the best advice you’ll ever get”. The first piece of advice (Performance is always the point) I found the most useful, as it provides hands-on tools to answering the question about what we would like to do in life. I also found particularly attractive and intriguing the final piece of advice, about discovering and dealing with one’s weaknesses.

The book encloses a blocknotes, as well as special sections to be used just like a workbook, so that, when you are done going through it, there is a strong feeling of involvement, and one can hardly say he or she read a book, but rather made some decisions about their lives.

I took great pleasure and benefit in reading it. You may sneak a peak at it here.

O zi cu surprize - si ceva special pentru voi

Ziua de azi a inceput descurajator: afara o vreme demna de sfarsitul lumii, si in casa diferente de opinii :)

Pe urma au inceput sa curga descoperirile:

- pentru examenul luat in vara (unul din multele ce le voi da in cadrul unei certificari in finante-contabilitate) am primit un fel de mentiune (Certificate of Achievement) caci l-am luat cu nota mare :) Ei bravo, buna incurajare pentru un weekend care n-a pornit asa de bine

- ai mei au adus de la tara in vizita catelusa chow-chow si pe puiutul ei de numai o saptamana. Foarte foarte foarte dragut, mic si negru, fara ochisori, face niste sunete micute si ii place la caldura - ceea ce mi-a dat pretext sa-l tin in brate o buna parte din zi.

- tot cu corespondenta era si un pachet, par avion, din State. Eu am o singura prietena acolo, si nu era de la ea. Si atunci mi-am amintit ca acum o saptamana-doua am vazut un site care iti propunea sa citesti carti si sa postezi recenziile lor pe blog; si ei iti trimiteau cartile (adica furnizau munitia).

Foarte dragut, mi-am zis, si m-am inscris. Asa aveam sa mai citesc si eu ceva, si chiar sa va povestesc si voua (nu scrie nicaieri, dar daca site-ul e in engleza si cartile tot asa, cred ca si recenziile tot in engleza am sa le fac :) . Si mi-am ales eu o carte care suna binisor - v-am mai povestit eu cum imi plac cele despre dezvoltare personala; se chema The Truth About You.

Eu ma asteptam sa vina cartile pe mail, in format pdf; va imaginati surpriza mea, cand am vazut cartea in coperta si pagini :) la cutia mea postala. Inainte sa apuc sa o citesc m-am minunat despre formatul ei dragut, despre faptul ca avea un DVD inclus si un mic carnetel atasat la sfarsit. Pe urma am deschis-o si n-am mai putut-o lasa la o parte pana n-am terminat-o.

Abia astept sa va povestesc cum a fost. Fiti pe faza, azi avem recenzie si :) nu numai!

Ziua Mondiala a Comemorarii - duminica la Universitate

Duminica, la ora 10, ne-am adunat asa cum stabilisem la Universitate, pe treptele de la TNB. Au venit domnul si doamna Galavan (initiatorii actiunii), un reprezentant al Brigadei Rutiere, Alina, Simona, Alexandra, Iuliana, Cristi si eu.

Pe sotii Galavan ii cunosc cam de trei ani; domnul Galavan a aflat despre tragedia care mi-a marcat familia cand, in iarna lui 2005 asupra sarbatorilor, un accident le-a luat de langa noi pe sora mea, Eliza si pe fetita ei, Gabriela. Dansul se ocupa de proiectul LaCrima Rutiera dupa ce, in anul 1997, sotia lui a ramas invalida in urma unui accident.



Domnul Galavan nu stie limba engleza, iar calculator stie cat sa se descurce. Cu accesul la net mai greu. Si cu altele mai greu - procesul prin care au dovedit vinovatia soferului si caracterul corupt al expertizei tehnice a fost castigat cu pretul propriului acoperis. In ciuda acestor neajunsuri, sotii Galavan pregatesc tot felul de materiale, se afla in contact cu organizatii de profil din lumea intreaga si au castigat aprecieri ale unor personalitati si ale Galei Societatii Civile pentru implicarea lor. Ei s-au ocupat de organizarea actiunii de duminica, au facut parteneriat cu Radio Romania Actualitati si cu Brigada de Politie Rutiera, au adus bannere, flori si candele.

Pe Alina, Simona si Alexandra am sa vi le prezint impreuna pentru ca au venit impreuna si au lucrat impreuna. Sunt niste copchile vesele, proaspat absolvente de facultate. Prietene apropiate, se sustin la distractie si nu se lasa la greu. In timp ce eu abia mi-am facut curaj sa impart fluturasi pietonilor, ele au impartit cu entuziasm (multe) stickere conducatorilor auto la culoarea rosie a semaforului.

Iuliana si Cristi au fost cea mai mare surpriza a zilei de duminica. De ce? Pentru ca duminica dimineata, pe un mare frig, in loc sa leneveasca zgribuliti in plapuma, ei au venit la Universitate sa sustina o cauza. Au facut asta cu toate ca ei n-au pierdut pe cineva in vreun accident si cu toate ca Ziua Mondiala a Comemorarii Victimelor Accidentelor Rutiere este o ocazie trista pentru o zi de weekend. Si totusi, Iuliana si Cristi au venit la Universitate, au zambit trecatorilor si au oferit fluturasi pentru constientizare asupra traversarii regulamentare.

Si reprezentantul Brigazii de Politie Rutiera, Florin, a impartit fluturasi. Cu motocicleta aproape, cu casca pe cap si manusi in maini, semana cu Robocop. Trecatorii il cam ocoleau - poate de teama vreunei amenzi. Dar cu entuziasm si perseverenta, a avut succes si fluturasii s-au dat dusi.

Si eu am impartit fluturasi, am tremurat de frig si am povestit cu cei care s-au aratat interesati de cauza (si am descoperit ca nu sunt putini). Marturisesc ca am oprit abordarea unui banner cu imagini de la locurile accidentelor. Desi accidentele duc la tragedii si afecteaza negativ atat pe cei afectati direct, cat si pe familiile lor, sunt de parere ca putem sprijini aceasta cauza intr-un mod pozitiv si constructiv.



In doua ore, s-au impartit un mare teanc de fluturasi pentru pietoni si unul de stickere pentru conducatori auto. Am dat si ultimul fluturas, pe care il oprisem ca sa vi-l arat. Textul suna cam asa: "Traverseaza regulamentar. Nu-ti arunca viata in strada!" Ciudat, desi afara era foarte frig, in piept imi era cald.

Vreau sa multumesc sotilor Galavan pentru ca ne-au implicat si Iulianei, lui Cristi, Alinei, Simonei si Alexandrei pentru energia si entuziasmul pe care le-au adus duminica, dar si tuturor celor care au facut cunoscuta aceasta actiune; aici le-as mentiona in mod special pe Loredana si pe Vera (care nu ucide din masina).

Ne mai vedem, curand, in slujba aceleiasi cauze!

Ziua Mondiala a Comemorarii Victimelor Traficului Rutier

‘Felul in care reactioneaza o tara in fata deceselor si ranirilor grave in trafic indica importanta pe care aceasta o acorda sigurantei rutiere’

Duminica, 16 Noiembrie 2008, in cadrul celei de-a VIIIa editie a proiectului LACRIMA RUTIERA, cetatenii romani se alatura Federatiei Europene a Victimelor Traficului Rutier in Ziua Mondiala a Comemorarii Victimelor Traficului Rutier.

Anul acesta, actiunea se va desfasura in Piata Universitatii cea mai aglomerata intersectie din Bucuresti, duminica 16 Noiembrie, intre orele 10.00 si 16.00, cu participarea Brigadei de Politie Rutiera. Pe langa depunerea de flori si aprinderea de lumanari in comemorarea victimelor din ce in ce mai numeroase in fiecare an in tara noastra, vom imparti pliante conducatorilor auto opriti la semafor, precum si pietonilor.

Veniti alaturi de noi Duminica, 16 Noiembrie, la ora 10.00, la gura de metrou Universitate – Teatrul National Bucuresti!
Sprijinul vostru este foarte important; prezenta voastra duminica, alaturi de Lacrima Rutiera, sustine cauza vietii si este primul pas catre schimbare. Ce putem face? Putem sa fim acolo; putem sa ne cunoastem; putem sa gasim modalitati de a aduce o contributie; putem sa inmanam un pliant; intr-o lume pragmatica, putem sa ne implicam intr-o cauza mai buna.

Schimbarea nu se face usor, dar nici un lucru mare nu se face fara straduinta.



Accidentele rutiere sunt cauza principala a deceselor violente si ranirilor grave in toata lumea, si Ziua Mondiala a Comemorarii atrage atentia asupra acestor proportii enorme: 1,3 milioane de morti in fiecare an – un 11 Septembrie 2001 in fiecare zi! In anul 2007, in Romania, accidentele rutiere au luat vietile a 2794 de oameni, cu 316 mai multi decat in 2007, in timp ce 7031 au fost grav raniti, cu 1740 mai multi decat in anul precedent.

Astfel, in fiecare an, milioane de oameni raniti si afectati din fiecare colt al lumii, sunt adaugati pe lista milioanelor care deja sufera ca urmare a accidentelor rutiere. Aceasta Zi Speciala a Comemorarii vine ca un raspuns la acest dezastru major de sanatate publica prin recunoasterea pierderilor si durerii suferite de victimele accidentelor rutiere si impactul asupra comunitatilor si tarilor acestora.

Comemorata din 1993 de organizatiile victimelor sub umbrela Federatiei Europene a Victimelor Traficului Rutier (FEVR), aceasta Zi a fost adoptata in Octombrie 2005 de catre Natiunile Unite ca Zi Mondiala a Comemorarii si a devenit o zi importanta nu doar pentru victimele afectate si ranite, ci si pentru multi altii care se dedica prevenirii accidentelor sau se confrunta cu efectele acestora.

Cornelia Galavan
Initiator Proiect LACRIMA RUTIERA

pondering the meaning of Life

povestiri din crangul fermecat

A fost odata ca niciodata un crang primavaratic plin de vrabiute copilaroase, fricoase si friguroase. Vrabiutele ciripeau fericite cat era ziua de lunga, si zburdau vesele prin crang, cu suratele lor ciripitoare. Si, ciripind din crang in crang si din ram in ram, trecu luna mai.

Venea vara calda, cu soare, si vrabiutele si-au scos la vedere cele mai colorate pene si au exersat cele mai melodioase triluri. Din crang in crang si din tril in tril, vrabiutele erau libere sa ciripeasca cat era ziua de lunga, sa descopere flori noi si sa minuneze crangurile invecinate cu penele de culori care mai de care mai originale.



Noaptea picoteau la povesti de groaza sub clar de luna. Se povestea despre cranguri cu gratii, din care vrabiutele nu aveau voie sa plece niciodata, si in care isi traiau viata fara sa afle vreodata cum e sa spui povesti de groaza sub clar de luna.

Si cele mai infricosatoare povesti povesteau despre cranguri cu gratii nevazute. Se povestea chiar ca unele vrabiute traiau nestiute in astfel de cranguri. Si pentru ochi nestiutori, pareau vrabiute ca toate celelalte, libere sa isi poarte penele in culori, sa cante cele mai melodioase triluri, sau sa spuna povesti de groaza sub clar de luna.

Vrajite, ele isi petreceau zilele intre gratiile nevazute, departe de mirajul lunii pline sau al penajului colorat sau al micilor placeri ce i se pot nazari vreunei vrabiute care traieste in crang intr-o zi de vara.

In piata mare, vrabiutele - fete si baieti - se adunau si ciripeau pasionate despre libertate si damnau cenzura si blestemul coliviilor cu gratii nevazute. Dar blestemul bantuia nevazut si punea stapanire pe aripile lor colorate si pe trilurile lor melodioase.



Nu, sigur nu erau blestemate; doar cantau mai incet, si mai putin, sa nu deranjeze. Si penele, penele purtau mai putine culori, sa nu fie prea stridente. Si povestile sub clar de luna se intamplau mai rar, ce rost are sa povestesti despre legenda unui blestem?

Vrabiutele nu erau blestemate si sigur nu se schimbasera deloc. Erau libere sa ceara aprobare pentru trilurile pe care le cantau, pentru culorile penelor lor sau pentru numarul de povesti pe care le puteau asculta sub luna plina. Nu mai mergeau la cititorul in stele, dar cui ii trebuie cititor in stele?




Nu mai purtau fundite la pinteni, dar funditele nu sunt pentru vrabiutele respectabile. Erau libere sa ceara voie sa viziteze alte cranguri sau sa zburde vesele o ora sau doua cu suratele lor, dintre care unele inca povesteau despre un blestem de legenda, care noaptea bantuia crangul...

implicarea schimba trenduri

Am pornit la drum cu aripi mari...

(citeste aici continuarea)



noi, cei implicati

Adomnitei a fost demis

Vreau sa ii multumesc Aneimaria, care mi-a dat astazi o veste buna: Adomnitei a fost demis. Nu stiu daca este o miscare electorala, pentru ca noi, electoratul, sa apreciem destituirea incapabililor (fie si in al 12lea ceas), sau doar au vrut sa ii dea niste timp sa se bucure de luna de miere.

Ce am eu cu Adomnitei? Mai nimic.. dar puteti citi aici, aici si aici cum mi-a amarat el zilele cu tot felul de initiative gen Alice in Tara Minunilor.




Nu as prea crede sa fie Anton Anton (vad ca se poarta numele ^2) purtatorul schimbarii in mai bine (si in mai logic) in invatamantul romanesc. Sper, totusi, ca macar sa stea tacut in fotoliul lui daca nu poate aduce ceva bun, in loc sa confunde scoala romaneasca cu Inchizitia.



Sunt fericita ca am scapat de sistemul romanesc de invatamant, cel putin momentan. Eu nu mai am nevoie nici de facultate, nici de master, iar doctorat nu planuiesc. Pana cand voi avea copii carora sa le explic cum se fac liderii la noi.. sunt linitita :)

vis

Azi am zis ca facem masa in familie. Ne-am adunat multi. Ma strecuram printre omuleti, cand mi-ai rasarit in fata si mi-ai umplut sufletul. Pui, asa dor mi-a fost de tine, parca numai cand te-am vazut mi-am dat seama cat imi lipsesti!

De-abia te puteam vedea printre lacrimi si nu ma puteam dezmetici sa te iau in brate. Stiam tot ce s-a intamplat, stiam cum mi te-au luat si cum mi te-au dus asa departe si sus.

Si parca mi-era frica sa ma las sa cred ca ar putea fi adevarat, ca s-ar fi indurat si mi te-ar fi dat inapoi, ca ar fi acceptat ca totul sa fi fost doar un vis.

Si eu sa iti par doar un omulet speriat de un vis trecator, pe care sa nu-l fi trait zile zile la rand si care sa nu-mi fi otravit somnul de dormit si aerul de respirat.

Si nu-mi amintesc, pui, decat cum mi se scufunda stomacul, si zambetul tau luminos.

Leapsa cu mine

Pe vremea asta tomnatica, zmeurei ii arde de joaca. Si, din joaca, mi-a ars o leapsa despre subiectul meu preferat: eu :)

Ian sa vedem...


Yourself: child
Your Spouse: stereotype
Your Hair: chestnut
Your Mother: loving
Your Father: alpha
Your Favorite Item: hat

Your Dream Last Night: flying cab
Your Favorite Drink: stum (*cica asa se zice la must de struguri)
Your Dream Car: Mini Cooper
The Room You Are In: office
Your Ex: no kiss & tell

Your Fear: dark
What You Want To Be In Ten Years: well-renouned writer
Who You Hung Out With Last Night: my sister
What You’re Not: perfect
Muffins: sweet
One of Your Wish List Items: can opener
Time: moody
The Last Thing You Did: came to work
What You Are Wearing: shirt
Your Favorite Weather: warm
Your Favorite Book: The Three Musketeers
The Last Thing You Ate: apple

Your Life: unbelievable
Your Mood: changing
Your Best Friend: always there
What Are You Thinking About Right Now: week-end
Your Car: Metrorex
What Are You Doing At The Moment: dodging work
Your Summer: good

Your Relationship Status: free to decide
What Is On Your TV: remote control
What Is The Weather Like: autumnish
When Was The Last Time You Laughed: this morning, talking to colleauges on our way to work


Dau si eu mai departe catre adina, blur si din joaca. Sase, sase, ca vine!!

grija

Alerg incolo si-ncoace. Nu am oprire, nu ma poti prinde in causul palmei. Usuc lacrimile si pamantul. Iti ravasesc parul si iti cern gandurile. Ai grija; iti sunt vant.

Te dogoresc cand vrei sa scapi de iarna. Dansez cu tine pana in zori, dar nu ma tine prea strans. Iti incalzesc sufletul si iti parjolesc linistea. Ai grija; iti sunt foc.

Te incerc oricand te gasesc slab. Iti cercetez fiecare coltisor. Iti arat fiecare scapare. Prin ochii mei vezi toate viitorurile posibile. Ai grija; iti sunt suspiciune.

Gonesc prin venele tale. Te adun din cioburi si te fac intreg. Curg in aval si in amonte si te recompun mereu altul. Ai grija; iti sunt muzica.



Te iau captiv in bratele mele. Te oglindesc si te botez cu fiecare val. Pe buze porti sarutul meu sarat. Iti cumpanesc viata in valurile mele si inca te redau nisipului la fiecare apus. Ai grija; iti sunt ocean.

Te port sageata otravita in umar crud. Te port in tacere, te feresc de ochi de vraci. Ai grija; iti sunt dragoste.

jocul de sah (unele lucruri nu se schimba)

imi place, cand afara e soare si frumos, sa urmaresc jocul de sah. asa frumos pare si asa usor se joaca, incat vad doar piesele albe, nu vad mana care le muta pe cele negre. care piese negre? nici nu exista asa ceva. e doar o fantasma.

doar cand vin norii si imi iau soarele, cand e frig si intuneric si nu se vede nimic, abia atunci vad mana neagra care muta piesele negre.

si ceva in mine se face piesa neagra.

si piesa neagra din mine, sub umbra mainii negre, ma contamineaza cu foamea ei. foame de furie, de ucis, de rau, de razbunare, de moarte. ma cheama sa distrug, ma cheama sa rup, ma cheama sa sfasiu, ma cheama sa ingenuchez totul in jur, si distrugerea sa nu aiba limite, iar cand totul e otravit, ma cheama sa pier.



E grea mana neagra. Apasarea ei e dor de supunere, de abandonare. Imi apasa pe inima si pe frunte.

La lumina zilei, piesele albe stralucesc fascinant. Urmaresc mana alba care le muta, de la ea vreau sa invat jocul. Si eu sunt tot o piesa alba, si mana alba ma calauzeste in jocul de sah. Lumina ei ma inunda si caldura ei ma incalzeste. Nu exista decat piesele albe. Care piese negre? Fantasme...

hazuri

Curs de formare pentru barbati




Obiectivul pedagogic al cursului de formare este de a le permite barbatilor sa-si dezvolte acea parte a creierului a carei existenta o ignorau.

Program: 4 module dintre care unul obligatoriu:

Modulul 1: (curs obligatoriu)

1. Sa invat sa traiesc fara mama mea (2000 ore);

2. Sotia mea nu este mama mea (350 ore);
3. Sa inteleg ca fotbalul nu este altceva decat un sport.


Modulul 2: Viata in doi

1. Sa am copii fara sa devin gelos (pe ei) (50 ore);
2. Sa nu mai zic prostii atunci cand nevasta isi primeste prietenele (500 ore);
3. Sa depasesc sindromul controlului telecomenzii (550 ore);

4. Sa inteleg ca pantalonii nu se duc nici o data singuri pana la dulap (800 ore);
5. Cum sa ajung pana la cosul cu rufe murdare fara sa ma ratacesc (500 ore);
6. Cum sa supravietuiesc unei raceli fara sa agonizez.


Modulul 3: Timpul liber

1. Sa calc in doua etape o camasa in mai putin de doua ore (exercitiu practic).




Modulul 4: Curs de bucatarie

1. nivelul 1 (incepatori): Electrocasnicele: ON deschis ;OFF inchis;
2. nivelul 2 (avansati): prima mea supa instant fara sa ard cratita.




Exercitiu practic: fierbe apa inainte de a adauga pastele.


CURS INTENSIV
Din ratiuni de dificultate si de intindere a temelor, cursurile vor avea maxim 8 inscrisi.

Tema 1: Calcatul: de la masina de spalat pana la dulap, acest proces misterios;
Tema 2: Riscurile umplerii tavii pentru gheata (demonstratie sustinuta de diapozitive);
Tema 3: Tu si electricitatea. Avantajele economice de a angaja personal calificat pentru reparatii (chiar si pentru cele elementare);



Tema 4: Ultima descoperire stiintifica. A gati si a duce gunoiul nu provoaca impotenta si nici tetraplagie. (Practica in laborator);
Tema 5: De ce nu este un delict sa-i oferi flori, chiar daca te-ai casatorit cu ea;
Tema 6: Sulul de hartie igienica. Hartia igienica creste langa WC? ( Expozitii cu tema "generatia spontana");
Tema 7: Cum sa coboram capacul de la WC pas cu pas (Teleconferinta cu Universitatea Harvard);
Tema 8: Barbatii la volan. Daca se ratacesc, pot cere informatii fara riscul de a parea impotenti? (Marturisiri);


Tema 9: Masina de spalat, acest mare mister din casa;
Tema 10: Diferente fundamentale: cosul pentru rufe murdare si podeaua (exercitii in laboratoarele cu terapie muzicala);
Tema 11: Barbatul in scaunul pasagerului. Este posibil sa nu vorbeasca sau sa se agite compulsiv in timp ce ea parcheaza?
Tema 12: Ceasca de la micul dejun. Leviteaza singura pana la chiuveta?