Mi'am petrecut ziua batand in usa pana cand am obosit. Am batut si am batut si am strigat. Si dupa ce am strigat tare tare de tot si am batut pana m'au durut pumnii, usa s'a deschis si la un metru in fata ei erau alte usi. Si unele se deschideau catre ziduri din caramizi.
Nu era nicaieri un fotoliu care sa'mi acopere tot spatele. Nu am avut astazi unde sa ma asez sa ma odihnesc. Am alergat pe coridoare printre usi, si n'am gasit loc sa pun capul. Si sa'l las acolo, si sa plec.
Astazi nu mai era aer, si vroiam sa strig dupa ajutor, si nu puteam, ca nu era aer. Am petrecut ziua cu capul in menghina.
M'am ratacit si toate strazile aratau altfel, nici una ca acasa. M'am gandit ca pot sa locuiesc pe o alta strada, dar in continuare ma simt ratacita pe strazi straine.In orasul asta, habar n'am unde sunt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu