vineri, 5 septembrie 2008

din vacanta

Ehehe, si a fost vacanta; una parca mai dorita decat cele dinaintea ei. Stiti cum e, cu cat e mai mare intunericul din care pleci, cu atat mai puternica pare lumina. Asa si eu, m'am oprit brusc din alergatura si m'am trezit in fata unei vacante numai pentru mine, incat aproape ca nu stiam ce sa fac cu ea :)

Am admirat Olimpul de pe plaja,
apoi am admirat plaja, cocotata sus pe Olimp, sa vad care perspectiva imi place mai mult;


inca nu am reusit sa aleg.

Numai ca, dupa atata soare si munte si mare, cine sa se mai intoarca in iuresul de dinainte?



Ei, si daca nu s'a putut sa nu ma intorc, am hotarat macar sa incetinesc ritmul un pic. Sa imi las timp sa mai rasuflu si eu din cand in cand, sa vad soarele si in timpul saptamanii si sa ma bucur de lucrurile importante din viata mea. Vacanta nu s'a terminat chiar de tot, intram in prelungiri!

Un comentariu:

Luciana spunea...

traiasca prelungirile !
Uneori am impresia ca daca nu ar exista speranta si vacantele... intram in iuresul nebun al vietii si uitam de noi, uitam de soare, uitam de liniste... ne abandonam ca o masinarie blocata pe pilot automat...
Noroc ca exista deraparile astea fericite si privim odihnindu-ne de pe margine profitand de timpul berechet de care dispunem si pe care nu mai avem habar cum sa-l gestionam