sâmbătă, 29 decembrie 2007

Thou shalt give equal worth to tragedies that occur in non-English speaking countries as to those that occur in English speaking countries

Titlul de mai sus l-am citit aici prima data, si mi s'a imprimat pe creier. Suna ca si cum ar fi o a unsprezecea porunca, uitata de umanitate, ratacita printre tratate si jocuri de putere.

Benazir Bhutto a fost ucisa intr'un atentat terorist ieri dupa-masa.


Dincolo de vorbele mari, dincolo de interesele si imaginea fiecareia dintre parti, lumea in 2008 isi rezolva problemele ca la inceputurile istoriei.

Impactul? E vorba de Pakistan, teritoriu marcat de framantari, nu e in lumea civilizata. Ce poate face lumea civilizata in acest sens? Ce ar fi insemnat un astfel de eveniment in Europa? Ce acoperire ar fi avut in presa?

Evenimentele din tarile nevorbitoare de limba engleza nu conteaza? Libera exprimare si dreptul la viata au preturi diferite in functie de zona? Oare cat va dura pana cand lumea civilizata va redescoperi a unsprezecea porunca: "Thou shalt give equal worth to tragedies that occur in non-English speaking countries as to those that occur in English speaking countries"?

(traducere aproximativa: Vei trata cu aceeasi gravitate tragediile care au loc in tarile nevorbitoare de limba engleza ca pe acelea din tarile vorbitoare de limba engleza)

cum sa omori pe cineva si sa scapi nepedepsit in Romania

Legat de postul anterior In memoriam, va invit sa cititi o buna analiza a evenimentului "Orban nu a accidentat pe nimeni", aici.

vineri, 21 decembrie 2007

In memoriam Eliza si Gabita (20-27 decembrie 2005-2007)

A fost odata ca niciodata…

friend_of_elena: cine esti tu?
gabita: eu sunt gabriela nepotica elenei (n.r. sor'mea)
friend_of_elena: oka..si Elena unde e?
gabitza: la bucatarie
gabitza: vrei sa o chem
friend_of_elena:da

friend_of_elena: dai scroll up la mouse
gabitza: nu stiu unde este acest buton
friend_of_elena: nimica nu stii
friend_of_elena: macar puteai sa o chemi pe elena sa iti arate
gabitza: poti sa nu te enervezi te rog eu am doar 11 ani si inca nu stiu sa folosesc calculatorul

gabitza: te iubesc
gabitza: mult de tot
elena: vai draga
elena: si eu te iubesc fey pitico
gabitza: Din oceanul pacific a iesit un peste mic si pe coada lui scria te iubesc nu ma uita>:D<



Si pe urma, nimic n’a mai fost ca in povesti:

Bucuresteanca Adriana M. (nr. Eliza Adriana), 31 de ani, a murit, iar fiica ei a fost grav ranita luni seara (n.r. 20 decembrie 2005) intr-un accident produs pe o strada din centrul Capitalei, dupa ce un tanar care avea permisul de conducere retinut a pierdut controlul masinii la volanul careia se afla si a lovit masina in care se aflau cele doua persoane.

Potrivit Politiei Capitalei, Florin N., 25 de ani, conducea un autoturism marca Porche pe Calea Dorobantilor, in apropierea Liceului "I.L. Caragiale", desi nu avea voie, pentru ca ii fusese retinut permisul la 4 noiembrie pe o perioada de 90 de zile, pentru depasirea vitezei legale. Din cauza vitezei excesive cu care se deplasa, Florin N. a pierdut controlul masinii, care a intrat pe sensul opus de mers si a izbit in plin un autoturism Dacia, condus de Adriana M.

In urma tragicului eveniment, femeia a decedat pe loc, iar fetita ei in varsta de 11 ani a fost grav ranita (n.r. fetita si'a urmat mama in cer, in ajun de Craciun - 24 decembrie 2005). (D.B.)
Sursa: Realitatea Romaneasca

Fara tine mi-e frig
N-am inteles niciodata
Cum simte aerul
Ca ai plecat.
Universul se strange
Ca o minge plesnita
Si-si lasa pe mine zdrentele reci.
...
Incepe sa fulguie.
Ma ustura pielea
Pe locul de unde te-ai rupt.
Si mi-e frig,
Cand simt cum cade moale,
Odata cu zapada,
Aceasta rugaciune
Catre nimeni.



When angels visit us, we do not hear the rustle of wings, nor feel the feathery touch of the breast of a dove; but we know their presence by the love they create in our hearts.


marți, 18 decembrie 2007

tragem linie si adunam

E finele anului si ma simt ca intr'o mare vineri.

Am fost deja prin magazine si am vazut rochite rosii si bluzite cu paiete, tinute care de care mai scumpe si mai extravagante. Lumea se pregateste pentru artificii, iar azi la birou am primit deja primele bunatati (nuci, mere, bomboane si mandarine, panetone si o sticla de Chardonnay - hmm, oi fi scris bine?.. mi'e lene sa ma duc sa verific.. oricum, un vin cu denumire de trai bun). Am agatat si ciorapi (multumiiiiim ajutoarelor Mosului, se stiu ei care), asteptam sa vedem daca Mosul companiei o sa puna ceva in ei.

Fara sa imi doresc sa fiu spiridusul care a furat Craciunul, trebuie sa recunosc ca ma simt ca in vinerea dinaintea unui examen. Se termina un an si se activeaza automat inchiderea de an :)) ca la contabilitate.

Ce am facut anul asta? A trecut cu folos? Unde sunt si unde vreau sa fiu? Cate din hotararile de anul trecut am implinit? Where do I go from here?

Mare dezordine mare. Tot nu stiu sa inot, nici sa dansez, nici sa gatesc, tot nu am ajus sa imbrac rochite marimea 36, tot nu am masina, nici macar carnetul nu e luat, casa nu am, economii n'am facut si n'am gasit nici o strategie de a asigura bunastare materiala pentru mine si ai mei, nici o solutie pentru ajutorarea batranilor fara casa, starpirea injustitiei din Romania sau salvarea balenelor.

Ce imi propun de acest sfarsit de an? Imi propun sa ma bucur de sfarsitul de an, sa petrec si sa ma rasfat. Vreau sa dansez si sa ma imbrac fancy. Vreau sa stau la caldura, sa ma bucur de brad si sa ma duc cu uratul, ca o persoana fara trecut sau viitor.

De Craciun imi doresc sa am doar prezent.

Voi ce va doriti de la Mos si Anul Nou?

La multi ani fericiti, dragilor, si sa va bucurati de propriile povesti!


miercuri, 12 decembrie 2007

sa nu ne luam prea in serios - reloaded

catelusul mic rastoarna pisica mare?





PS: multumesc, gabi, pentru link :)

Semnati declaratia impotriva traficului de fiinte umane

STOP THE TRAFFIC. PEOPLE SHOULDN'T BE BOUGHT AND SOLD


WHO IS STOP THE TRAFFIC?
(*scuzati lenea de traducere, la solicitari exprese voi face un efort in acest sens)

A GROWING GLOBAL COALITION from Amnesty International to Virgin Unite

Involving clubs, schools, faith groups, businesses and charities from around the world.

The coalition covers over 50 countries including:

Albania, Australia, Azerbaijan, Bangladesh, Belarus, Belgium, Bulgaria, Burkina Faso, Cambodia, Cameroon, Canada, China, Czech Republic, Eire, Equador, Estonia, Ethiopia, Ghana, Greece, Hong Kong, Hungary, India, Lebanon, Malaysia, Moldova, Nepal, Netherlands, Nigeria, Norway, Pakistan, Philippines, Romania, South Africa, South Korea, Sri Lanka, Thailand, UK, USA and Zimbabwe.

In acest sens dau leapsa mai departe Doinei, lui Adi, lui Cristi, lui Marin, Mihaelei, lui Blur, Loredanei, lui Vali si lui Christ Saddler sa promoveze si ei aceasta initiativa.

marți, 11 decembrie 2007

initiativa - special pentru voi!

Gasit initiativa demna de toata lauda.

Este vorba de un sistem foarte eficient de incalzire interna, respectiv a face un mic bine. Veti observa cum, la scurt timp dupa efectuarea actiunii, veti simti o caldura placuta in zona pieptului :)

Mai ales in preajma sarbatorilor, face foarte bine la tonus, da un sentiment de incredere in sine si rolul tau in univers, si mai ales poti fi sigur ca Mosul observa gestul.

Initiativa ma inspira si sper sa gasim o cale sa o prelungim pe tot parcursul anului. Orice idei si sugestii sunt binevenite.

Aici vedeti despre ce e vorba.

Sper sa ne vedem acolo!

nici durere, nici intristare, nici suspin

A fost odata ca niciodata…

friend_of_elena: cine esti tu?
gabita: eu sunt gabriela nepotica elenei (n.r. sor'mea)
friend_of_elena: oka..si Elena unde e?
gabitza: la bucatarie
gabitza: vrei sa o chem
friend_of_elena:da

friend_of_elena: dai scroll up la mouse
gabitza: nu stiu unde este acest buton
friend_of_elena: nimica nu stii
friend_of_elena: macar puteai sa o chemi pe elena sa iti arate
gabitza: poti sa nu te enervezi te rog eu am doar 11 ani si inca nu stiu sa folosesc calculatorul

gabitza: te iubesc
gabitza: mult de tot
elena: vai draga
elena: si eu te iubesc fey pitico
gabitza: Din oceanul pacific a iesit un peste mic si pe coada lui scria te iubesc nu ma uita>:D<



Si pe urma, nimic n’a mai fost ca in povesti:

Bucuresteanca Adriana M. (nr. Eliza Adriana), 31 de ani, a murit, iar fiica ei a fost grav ranita luni seara (n.r. 20 decembrie 2005) intr-un accident produs pe o strada din centrul Capitalei, dupa ce un tanar care avea permisul de conducere retinut a pierdut controlul masinii la volanul careia se afla si a lovit masina in care se aflau cele doua persoane.

Potrivit Politiei Capitalei, Florin N., 25 de ani, conducea un autoturism marca Porche pe Calea Dorobantilor, in apropierea Liceului "I.L. Caragiale", desi nu avea voie, pentru ca ii fusese retinut permisul la 4 noiembrie pe o perioada de 90 de zile, pentru depasirea vitezei legale. Din cauza vitezei excesive cu care se deplasa, Florin N. a pierdut controlul masinii, care a intrat pe sensul opus de mers si a izbit in plin un autoturism Dacia, condus de Adriana M.

In urma tragicului eveniment, femeia a decedat pe loc, iar fetita ei in varsta de 11 ani a fost grav ranita (n.r. fetita si'a urmat mama in cer, in ajun de Craciun - 24 decembrie 2005). (D.B.)
Sursa: Realitatea Romaneasca

Fara tine mi-e frig
N-am inteles niciodata
Cum simte aerul
Ca ai plecat.
Universul se strange
Ca o minge plesnita
Si-si lasa pe mine zdrentele reci.
...
Incepe sa fulguie.
Ma ustura pielea
Pe locul de unde te-ai rupt.
Si mi-e frig,
Cand simt cum cade moale,
Odata cu zapada,
Aceasta rugaciune
Catre nimeni.



When angels visit us, we do not hear the rustle of wings, nor feel the feathery touch of the breast of a dove; but we know their presence by the love they create in our hearts.


joi, 6 decembrie 2007

Ce ne aduce Mosu'

Hehe, dragilor, ce v'a adus Mosul?

Zilele astea m'am tot gandit la fericire si ce inseamna ea si daca a avea totul inseamna sa fii fericit. Ma uitam intr'o seara din intamplare pe postul meu tv ne-preferat, acela cu nenorociri la ora 5 si nu numai. Povesteau despre niste copiluti dintr'un sat de munte, care locuiau intr'o casa fara usa si fara incalzire. I'a intrebat reporterul ce au mancat in ziua respectiva. Au raspuns razand in rime: Pita goala ca la scoala! Zburdau pe langa casa prin zapada, iar la finalul reportajului stateau langa casa cu fetele ridicate la soare si zambind cu toti dintii. N'aveau nici o treaba, nici o incruntare pe fetele lor!...

Mie mi'a adus Mosul o familie calduroasa numai buna de tinut aproape in decembrie si prieteni curajosi, care ma apara de orice mi'as putea imagina. Mi'a adus Mosul si nevoi, dar mai ales mi'a facut bucurii aducandu'mi si solutii pentru ele. Mi'a adus si posibilitatea de a fi Mos pentru altii, si asta e cea mai mare bucurie dintre toate.

Pornesc leapsa si o dau Mihaelei, lui Marin, lui Cristi (chiar daca nu ia leapsa, dar murim sa stim ce i'a adus Mosul), lui Blur (caci doar l'am desemnat buricul Pamantului pentru felul in care scrie), Loredanei si Doinei (ca i'am ramas datoare).

Voua ce v'a adus Mosul?

vineri, 23 noiembrie 2007

Leapsa cu duminica

Ehehe, cum vedeti la commentul de la postul "recomandare" , Doina mi'a dat leapsa cu duminica :)

Adica... sincer si la obiect: votez sau nu votez duminica? Si eu discutam astazi cu o colega despre cum duminica e o zi sacra in care am putea sa ne odihnim decat sa mergem sa votam pe unii mai breji decat altii care sa cheltuie banii luati cu japca din salariile nostre si sa ne reprezinte prost in fata lumii.

Trecand peste strambaturile din nas normale la inghitirea (inca odata) in sec... am sa va spun ca duminica voi merge la vot.

De ce? Sa vedem...
- pentru a-mi exersa bruma de putere pe care o am prin votul democratic
- pentru ca daca aveam vot cenzitar m'as fi ofticat ca nu pot participa si eu la facerea tarii
- pentru ca e o chestiune de educatie, iar absenteismul (a se citi indiferenta mimat intelectuala) nu denota decat miserupism si nu ofera solutii, iar cei care ulterior se lamenteaza, isi merita soarta
- pentru ca m'am saturat si eu sa votez liste si sa subventionez dulcea atipeala din Parlament (sigur, si aici exista nuante si proiecte diferite, insa.. listele trebuie sa dispara)
- pentru ca, desi mi'e sila de votul de blam, ma bucur ca am totusi puterea de a alege raul cel mai mic.

Dau si eu leapsa mai departe Loredanei , lui Cristi, lui Marin si Mihaelei , dar si onor cetitorilor. Voi, sincer si la obiect, votati duminica sau ba? si mai ales....de ce?

joi, 22 noiembrie 2007

recomandare

...ca sa nu ne luam prea in serios :)





(* desi daca stau sa ma gandesc, faza cu bajbaitul dupa minge se potriveste multor situatii din viata)

putere si apa care este uda..

Vorbeam mai demult despre cuvinte de putere. De ce avem nevoie pentru a merge mai departe?...

Zilele astea n'am mai scris, fiind si eu prinsa in tot felul de lipsuri care ma opreau de la a merge mai departe. Stiu ca suna idealist dar am descoperit ca ceea ce imi lipsea pentru a merge mai departe era credinta. Cand spun credinta, nu o spun neaparat in sensul religios al cuvantului.

Ratiunea e mereu prezenta pe umarul meu stang si imi sufla despre ce nu se poate, despre ce nu e bine, despre ce obstacole sunt sau ar putea sa fie. Ratiunea ma miceste, ma reduce la neputinta, ma ajuta sa'mi construiesc barierele cu care apoi ma tin inchisa.

Nu spun ca nu exista obstacole; spun doar ca nu exista obstacole pe masura fiecaruia din noi. Am avut momente in care m'am simtit prinsa in capcana in fata unor situatii si am disperat. Am avut momente in care am uitat ca ma pregatesc de o viata sa fac fata oricaror situatii, am uitat cine sunt si cine ma pregatesc sa devin.

Vorbim despre solutii pentru marile razboaie, de cele pe care le vedem si auzim la stiri, insa nu primim sprijin cand ducem propriile razboaie nevazute interioare. Asteptam sa vina cineva din afara sa ne spuna ca nu suntem niste impostori, ca de fapt am meritat tot ceea ce am reusit sa obtinem.

Atitudinea e totul. Inainte sa asteptati sa creada altii in voi, trebuie sa credeti VOI INSIVA! Obstacolele sunt reale, insa o atitudine de invingator si o abordare increzatoare sunt cele mai ieftine si mai eficiente metode de a le surmonta.

Nu mai sperati in noroc, credeti in merit si in puterea de a va reedita reusitele!

PS: Vorbind cu cineva zilele trecute, i'am spus ca parca nu'mi vine sa scriu pe blog despre asta, pentru ca e ca si cum m'as apuca sa scriu ca apa e uda. Insa am fost incurajata sa ma apuc si sa va spun ca apa chiar e uda. Ca poate uneori si voi uitati, cum si eu uitasem, ca apa e uda.

joi, 15 noiembrie 2007

individualitatea umana

Aseara la metrou la Eroilor, pe peron.

Un batran probabil beat, probabil bolnav, puternic imputit, sta pravalit la capatul scarilor si nu vrea sa urce si sa iasa afara.

Doua garzi stau pe langa el. Unul incearca sa'l apuce si sa il ia pe sus. Nu reuseste.

O angajata Metrorex trece pe langa ei: "Lasati'l, mai. Daca moare asta afara in noaptea asta?"

"Dar ni s'a spus sa'l scoatem de aici..."

Gardianul mai tanar incearca din nou sa il ia pe sus.

Afara e frig. Vine iarna. Chiar e posibil ca batranul sa moara afara..
Ma gandeam sa chem Salvarea. Dar... cand am sunat sa vina pentru mama a venit dupa 12 ore (la o casa de platitori de impozite, cu telefon fix instalat - parte din sistem adica), cine o sa vina pentru un batran probabil beat, clar imputit fara domiciliu?....

Eu platesc calatoriile Metrorex cu dorinta sa calatoresc civilizat. Nu vreau sa moara batranul, dar nici sa stea langa mine in metrou imputit si probabil beat. Nu vreau sa moara nici ceilalti amarati de la metrou, dar nici sa vina sa ma mangaie pe genunchi sa le dau bani, sa imi vanda 7 Seri si sa ma injure cand nu cumpar.

Nu vreau sa moara batranul. Nu vreau nici sa fie concediati gardienii care trebuiau sa'l dea afara. Probabil nici ei nu vor ca el sa moara.

Priveam aseara neputincioasa scena pe care v'am descris'o. Parca era un caine. Daca nu esti in sistem...... nu ai nici o valoare. Chiar daca ai doua maini, doua picioare si un creier .. ca toti ceilalti, nu esti om.

Vorbeam mai demult despre alarma cu privire la absenta unui sistem data de evenimentele din Italia. Si la noi lipseste un sistem. Aseara, toate partile implicate erau neputincioase in fata sistemului, care nu are solutii pentru animale cu maini, picioare si creier de om.

luni, 5 noiembrie 2007

Impartialitatea presei si xenofobia in Europa

Pe toti ne streseaza ce s'a'ntamplat la Roma. O biata femeie a fost ucisa de un tzigan de origine romana. Aceasta tragedie a luat dimensiuni internationale.

Mediatizat excesiv, acest incident pune in pericol vietile romanilor din Italia. La nivel oficial se dau legi, la nivel neoficial au aparut grupuri de tineri italieni care agreseaza romanii pe oriunde ii gasesc. Au de suferit romani civilizati care muncesc si locuiesc de ani de zile in Italia.

Nu se mediatizeaza in aceeasi masura si faptul ca persoana care a denuntat crima este chiar mama criminalului, o tziganca de origine romana. Acest fapt nu conteaza pentru nimeni. Toti romanii sunt vinovati.

Europa priveste reprobator inspre Romania. Se cere ca romanii sa fie dati afara din Italia. Sunt atacate efectele si nu cauzele. Sa ne intrebam: e ok ca intr'o tara cu traditie europeana sa existe tabere de oameni neinregistrati, care nu reprezinta responsabilitatea nimanui, unde politia si serviciile sociale nu ajung?

Pacat ca trebuie sa plateasca persoane precum Giovanna Reggiani pentru absenta unui sistem de incluziune sociala la nivel european. Acesta este un semnal de alarma disperat pentru punerea la punct a unui astfel de sistem.

In lume, prin ochiul presei se oglindeste doar crima unui tzigan de origine romana. Si atat.

miercuri, 31 octombrie 2007

Puterea prezentului

La presiunea publica de a-l mai lasa pe Adomnitei, am sa va povestesc despre incursiunile mele intru ale introspectiei.

Sub presiunea preocuparilor despre trecut (ce a fost bine si ce a fost prost) si a grijilor despre viitor... ma gasesc uneori in contratimp, si prezentul meu e dictat de a indrepta/continua ceva din trecut sau de a ma pregati pentru un ceva anticipat din viitor.

Se pare ca si altii sunt preocupati de aceasta problema. Va recomand acest link http://www.ineachmoment.de/gemeinsam-aufwachen/texte/tolle01.html (*cu multumiri persoanei care mi l'a recomandat la randul sau).

Deci, daca traim pentru trecut si pentru viitor, prezentul cand il mai traim? Zice domnul Tolle ca de fapt in prezent se intampla ceva mai mult decat analiza trecutului si pregatirea pentru viitor. Sa ne oprim si sa privim in jur. Sa ne concentram asupra momentului. Ssssshhhhhhhh!

Pentru ca nu'mi ajunge niciodata timpul, si uneori imi doresc sa nu mai dorm, sa fur si cele cateva ore din noapte, am incercat exercitiul. Nu'mi iese mai mult de cateva secunde. Dar atunci traiesti prezentul la intensitate reala; e ca o fotografie pe care i'o faci, vezi ce e in jur, simti ce se intampla, constientizezi momentul.

Ieri noapte pe vremea asta nu se intampla nimic, eram cu gandul la ce urma sa fie azi si la ce fusese inainte. Acum in jurul meu e liniste, sunt intr'un mediu sigur si cald, avand aproape de mine ceea ce conteaza in viata mea. Am sa pastrez fotografia acestui moment.

Faceti exercitiul, fiti atenti la momentul prezent si spuneti'mi: Ce se intampla acum?

luni, 29 octombrie 2007

As vrea sa'l las pe Adomnitei..dar nu ma lasa el

Prietenul meu, Adomnitei, doreste sa fie prezent in mintile si rugaciunile noastre in fiecare zi. Cel putin eu una ma rog zilnic ca banii mei sa nu mai fie folositi pentru sponsorizarea experimentelor sociale ale domnului ministru.

Aproape in fiecare zi aflu despre o noua nazbatie; se pare ca domnul ministru, la concurenta cu Libertatea, mizeaza pe soc pentru a-si asigura notorietatea. Ar fi si greu sa nu-l iei in seama la astfel de initiative..

http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-10-29&id=228596

Domnul ministru organizeaza o sesiune speciala de Capacitate. Si de ce n-ar face-o?... Chiar daca vine in contradictie cu ce a hotarat pana acum.. pana la urma Ministerul e ograda lui si el taie si spanzura in invatamantul romanesc si in nervii nostri, nu?

Imi doresc sa abandonez subiectul Adomnitei... dar mi se pare dificil, in conditiile in care el nu se lasa abandonat, si in fiecare zi gaseste noi moduri de a sfida logica si bunul simt.

sâmbătă, 27 octombrie 2007

infernul sunt ceilalti?..

Am facut acest blog in primul rand pentru mine, si pentru voi :) in ideea sa pun aici realitatea asa cum se vede ea prin filtrele mele, si voi sa imi spuneti cum se vede ea prin filtrele voastre.

M'am surprins astazi intrebandu'ma ce e ok sa pun aici si ce nu; temandu'ma de parerea voastra; cenzurandu'ma ca sa par mai buna, mai inteligenta, mai spirituala decat sunt de fapt.

Acesta e un blog "de familie", cel putin deocamdata. Voi, cei care ma cititi, imi sunteti prieteni, ma stiti de atata timp si ma acceptati asa cum sunt. Nu ar trebui sa ma mai astept ca m'ati putea judeca sau v'ati putea schimba parerea despre mine, in functie de vreun post din blog.

Imi sunt foarte dragi oamenii; imi plac copiii bucalati si cu obraji rosii; imi plac omuletii cu pistrui; imi plac omuletii balbaiti si cei raraiti. Imi plac si oamenii perfecti :)

Si cu toate ca imi plac atat de mult, sau tocmai pentru ca imi plac atat de mult, ma tem de ei. Ma tem ca nu reusesc sa comunic ce as vrea atunci cand le vorbesc. Ma tem cand merg undeva neinsotita. Ma tem chiar si cand ies singura pe ringul de dans sa dansez pe o melodie care imi place (desi mai intotdeauna ies, chiar daca ma tem). Ma preocupa felul in care arat si felul in care ma exprim - toate acestea pentru ca ma tem sa nu fiu mai putin decat se asteapta ei (omuletii raraiti, pistruiati, grasuti si cei perfecti) sa fiu.

Va promit astazi ca am sa fiu mai curajoasa. Am sa ies intotdeauna sa dansez (nu "mai intotdeauna"), am sa cer ceea ce imi doresc, am sa spun ceea ce gandesc si am sa merg unde vreau.

Mai mult decat atat, am sa fiu sincera pe blog. I give you...ME :) :) :)

Prin filtrele voastre... cum se vad ..CEILALTI?

joi, 25 octombrie 2007

tot despre prietenul meu - Adomnitei

Desi imi propusesem ca interventia mea despre initiativele din invatamantul romanesc sa fie una singulara, iata ca astazi aflu ca gradinita devine obligatorie de la varsta de 3 ani (http://stiri.rol.ro/content/view/88207/2/).

Probabil ca si aceasta e una din masurile propuse de mintile stralucite din Ministerul Educatiei, probabil cineva care nu a copiat la bacalaureat....

Stim cu totii ca nu sunt suficiente locuri in gradinite. Nu stiu de nici un program de construire de noi gradinite. Fondurile europene nu aduc nici ele vreo contributie in acest sens. Cum poti sa faci obligatoriu ceva care nu functioneaza corect nici acum, cand este optional? Parintii nu gasesc locuri la gradinitele de stat ACUM, ce se va intampla atunci cand TOTI parintii vor trebuie sa'si dea copiii la gradinita? Ne vor obliga sa platim 10-15 milioane pe luna pentru gradinite particulare?....

Senzatia mea este ca la Ministerul Educatiei, cineva incearca sa'si justifice pozitia, ca se lucreaza de dragul de a se lucra, ca se schimba lucruri pentru a se justifica marele aparat birocratic.

Masura despre care vorbesc nu ma afecteaza in mod direct - nu am copii, surorile mele sunt mari. DAR sfideaza legile logicii si din nou ma simt neputincioasa si lipsita de orice parghie. Mai mult, ma sperie ideea ca atunci cand se vor lua masuri care ma afecteaza in mod direct, voi fi la fel de neputincioasa ca acum..

miercuri, 24 octombrie 2007

Subiecte de actualitate

Mi'am tot propus sa scriu despre politica, despre subiecte de actualitate internationala, dar nu stiu daca am crescut suficient pentru asta.

Ca dovada (ca poate n'am crescut suficient), primul subiect care imi vine in minte este initiativa lui Adomnitei de a face 300 de subiecte pentru bac la romana. Desi am trecut de varsta emotiilor la examenele de stat, nu pot sa nu ma revolt cand vad cum se schimba sistemul de la un ministru la altul.

Adomnitei e uimit de ingeniozitatea elevilor care copiaza la bac. Pai.. da, sunt elevi. Sunt niste copii pusi pe pozne, care la varsta distractiei si a dragostei trebuie sa memoreze sute si sute de pagini.

Probabil insa ca e prioritar. Acesta sa fie motivul pentru care ei nu intra pregatiti pe piata muncii, ca au copiat la bac?... S-a rezolvat problema coruptiei in Romania, s-au arestat toti raufacatorii, doar copiii de liceu au ramas sa fie pedepsiti pentru ca incalca regulile..

Ma simt neputincioasa in fata unor astfel de aberatii, as vrea sa ii pot scutura pe unii sa se trezeasca la realitate. Nu simt ca dispun de vreo parghie sa fac asta.

De-asta nu'mi prea vine sa scriu despre teme de actualitate, pentru ca nu pot decat sa critic. Si atat.

P.S. Pe voi ce va nemultumeste? Si despre care din lucrurile care va nemultumesc faceti ceva?

duminică, 21 octombrie 2007

Provocari

Azi m'am jucat de'a reclama. Dintr'o provocare am acceptat sa produc un articolas despre un anumit ceas - vedeti la sfarsit si care - (eu si tehnica!...). Dar uite ce a iesit, sper sa va placa. Povestea nu e chiar asa din burta, ci isi trage originile din ceasul creat chiar pentru Sir John Hunt, din a carui viata veti trai franturi in cele ce urmeaza :)

Imagine opening your eyes and seeing the snow-covered Alps. No concrete buildings, just the breath-taking strong air and blinding snow. You forget you were ever some place else, someone else. Imagine military service in India, as a young British officer. A realm of opportunities lies ahead, and what is beyond reach to others lures you to reach out and get it. The world is yours to conquer. Mysteries only make you stronger, as the magical creature of Yeti reveals itself to your eyes only. The Everest alone resists, yet unconquered, untamed. You set out to submit it, your will against his, on the most awesome of adventures yet. As you grasp a breath of victory, feel the touch of old-school power on your wrist: Rolex Oyster Perpetual Explorer II.

vineri, 12 octombrie 2007

momente de inspiratie - pay it forward

Ce face omul cand nu poate dormi?... o sa credeti ca sunt o nedormita, dar nu e asa, in general ma bucur de somnul meu :) si diminetile sunt superbe cand incep dupa 10 :)

azi, traind inca o exceptie de la regula de mai sus, am revazut filmul "Pay it forward". Se pare ca se traduce Da mai departe, si se pare ca nu doar pe mine m'a inspirat (a se vedea linkurile de pe blog).

Filmul e facut dupa un roman pe care nu l'am gasit, si se pare ca si Oprah a lansat niste provocari inspirate din film; exista si o fundatie Pay it forward. Ca si reporterului din film, si mie imi suna a secta :) dar asta nu afecteaza faptul ca imi place mult ideea si cred ca filmul ar trebui vazut de fiecare omulet cel putin de cate 4 ori pe an. Vi'l recomand cu caldura!

Nu vreau sa stric placerea celor care nu l'au vazut, am sa mentionez doar ca mi'a placut foarte mult faza la care profu' le da copiilor de clasa a 7a ca tema sa vina cu un proiect care sa schimbe lumea. Si copilutul din rolul principal il intreaba: "dar dvs. ce ati facut pentru a schimba lumea?" :)

Recunosc, I'm a sucker for inspirational stuff! Deci, daca aveti carti, filmulete, povesti care sa inspire, povesti de succes, de reusite extraordinare - VREAU!

In alta ordine de idei: voi ce faceti ca sa simtiti ca aduceti o contributie lumii?aveti un plan? vreo sugestie? best practices? :)

unde nu se-ajunge mai ramane

Desi de obicei nu ma droghez, azi am prestat doua RedBull. Asa patim, sau cel putin asa patesc eu: astept oportunitatile, si cand vin ma fastacesc, ma panichez un pic si ma simt nepregatita.

E o vorba insa, care spune ca, atunci cand nu-ti place ca ti-e teama, e bine sa te intrebi de ce te protejeaza teama respectiva :) Adica, daca n'as fi asa fricoasa, poate unele lucruri n'ar iesi.

S'a dovedit ca n'aveam nevoie chiar de doua RedBull, dar uite asa se face ca vineri foarte foarte de dimineata ascult muzica si scriu pe blog :)

Promit ca nu mai fac :)

marți, 9 octombrie 2007

Pregateste'te sa devii...

Stiti reclama aceea: "Pregateste-te sa devii bogat"?.. Vorbind azi cu cineva mi-am dat seama ca fiecare dintre noi ne antrenam pentru ceva in viata, chiar daca nu o facem mereu in mod constient.

Persoana cu care vorbeam se antrena sa castige bani, sa conduca un Maserati. Eu i-am spus ca vreau sa invat limba franceza. Mi-am dat seama atunci ca eu, de fapt, ma antrenez sa fiu un angajat valoros. Am certificarile, experienta si vreau sa obtin mai mult pe aceeasi cale.

Sigur, nu toti avem spiritul antreprenorial. Mi-a fost evident insa in acel moment ca, daca imi doresc sa conduc un Maserati, nu este suficient sa stau la program si sa invat limba franceza :) Nu m-am intrebat inca daca asta imi doresc - sa conduc si eu un Maserati (*cam pare reclama postul asta :) ) - insa am sa ma intreb daca faptul de a fi un angajat valoros (pentru care ma antrenez acum) este cu adevarat ceea ce imi doresc.

Iar daca nu, atunci sa revad programa de antrenament :)

Voi pentru ce va antrenati?

buna dimineata pe blog

Hmm ma joc si eu de'a moda bloagelor si imi dau cu parerea despre una si despre alta.

Azi, dupa 4 nunti pe anul asta, doua nopti de nesomn si accesarea unui link haios http://www.forever.ro/index/articole/afisare/Instructiuni-si-Sfaturi-pentru-Tanara-Mireasa_338.html, meditez din nou intru ale casatoriei. Cu siguranta are cel putin avantajul de a dormi iarna langa cineva cald, care sa te apere de tot ce ti'ai putea imagina :)

In rest.. azi zi racoroasa, numai buna de stat acasa si meditat :) Nu imi regasesc in vocabular cuvintele de putere cu care ma jucam zilele trecute. Poate le regasec maine.